Online Marketing la putere

Page 1

Biz

Biz

JACK WELCH CRIZA D~UNEAZ~ RESPONSABILIT~}II SOCIALE www.gandestebiz.ro

REVISTA NOILOR TENDIN}E |N AFACERI

Nr. 186 • 5 - 18 octombrie 2009 • 4,9 lei

E N I L N O G N I T E MARK E R E T U LA P Internet marketing made in Romånia Tendin]e [i provoc`ri \n publicitatea online Social media, noua frontier` \n marketing Managementul brandurilor \n online

Nr. 186



Biz REVISTA NOILOR TENDIN}E |N AFACERI

Redactor-{ef

MARTA U[URELU

Redactor-{ef Adjunct GABRIEL BÂRLIG~

Redactori ALEXANDRU ARDELEAN - FINAN}E, COMPANII CORINA COMAN - RETAIL, REAL ESTATE OVIDIU NEAGOE - RESURSE UMANE LOREDANA S~NDULESCU - MARKETING OVIDIU VITAN - INTERNA}IONAL

Editor Sport GEORGIANA MECU

Director publicitate GIUSEPPINA BURLUI

Publicitate ANA MARIA MARDAN

Marketing Consultant GABRIELA ENESCU/STRATEGYSTUDIO

Brand Manager ALINA MIHAI

Research [i abonamente GABRIELA MATEI

Design LUMINI}A R~ILEANU

Prelucrare foto & Prepress AUREL {ERBAN

Produc]ie [i distribu]ie DAN MITROI

Articolele republicate din Harvard Business Review \n aceast` edi]ie sunt copyright 2006 Harvard Business Review, distribuit de New York Times Syndicate. Toate drepturile rezervate.

Vertical Media Network Editor al Revistei Biz Str. Alexandru Moruzi Voievod nr. 9C, Bucure[ti – România Telefon: 004-031.060.12.17, 031.060.12.18, 031.060.12.19, 031.060.12.20, 031.060.12.21 Fax: 004-031.060.12.22 E-mails: biz@revistabiz.ro; sales@revistabiz.ro www.gandestebiz.ro ISSN 1454-8380

editorial

Pariu pe marketing online Vorbim de ani buni de online. Unii sunt vr`ji]i de mirajul s`u. Al]ii, de[i se afirm` tot mai puternic c` viitorul va fi online, se \ndoiesc \nc` de puterea sa. Publicitatea online a b`tut \n Anglia publicitatea de pe TV. Este o premier`. Un vis ireal devenit realitate. Nu se a[tepta nimeni s` se \ntâmple [i mai ales s` se \ntâmple a[a ceva atât de repede. Unde st`m noi \n România? Departe. Cam foarte departe. {i cu toate acestea, dac` vorbim de nout`]i, toate se \ntâmpl` cel mai des \n online. Sau le afl`m instant din online. Mai mult, dac` vrem s` vorbim inclusiv de bugete de publicitate, mai ales acum, \n criz`, acestea se \mpart [i la noi \n special \ntre TV [i online. De[i suntem la alt nivel, online-ul este la putere [i \n România. De la valoarea publicit`]ii aflat` \n continu` cre[tere pân` la antreprenorii care se \ncumet` tot mai mul]i pe acest mediu sau pân` la marketingul din online care se dezvolt` [i cunoa[te noi fa]ete de la o zi la alta. Lupta \n marketing se d` clar acum pe acest segment. V` prezent`m \n acest num`r al revistei o situa]ie la cald a maketingului online românesc. Viteza de propagare a informa]iei nu are limite \n acest mediu. Odat` aruncat` o informa]ie \n online, barierele de spa]iu [i timp dispar. Redus la esen]`, marketingul online este tot marketing, doar canalul de comunicare se schimb`. De aici decurg regulile [i conceptele noi. {i da, marketingul online este o solu]ie câ[tig`toare. |n special dac` este “f`cut cu cap”, \n mod coerent [i constant, f`r` preten]ia de a ob]ine rezultate peste noapte. Mai mult, a[a cum arat` pia]a acum, \n marketingul online “sky is the limit”. {i cel pu]in câ]iva ani de acum \nainte pia]a va continua trendul ascendent. |nchei pledoaria pentru acest model de marketing subliniind c` atitudinea este foarte important`. E nevoie de curaj [i de deschidere \n fa]a acestui fenomen. {i, \n plus, este nevoie de disponibilitatea de a \nv`]a \n fiecare zi ceva nou.

MARTA U{URELU, Redactor-{ef Biz

Tipografie: MASTER PRINT SUPER OFFSET

Biz

1


sumar

BIZ 186

OAMENII BIZ

Trainerii anului 2009 pagina

14

AGEND~ 5 B`t`lie pe pia]a de e-publishing 8 Nielsen [i Facebook intr` \n alian]` strategic` 9 Opinie: Drago[ Cabat, Managing Partner la Financial View 10 {tiri

OAMENII BIZ

AGEND~

Valoreaz` Twitter un miliard de dolari? pagina

4

14 Trainerii anului 2009 Sabin G\lceav` Adrian Florea {tefan P`l`rie Costea Dumitrescu Decebal Marin Octavian Panti[

START-UP 20 Cum s` te promovezi eficient online 21 Lenjerie intim` online

28 Online Marketing la putere

ANALIZ~ FINAN}E 40 Bursa arde investitorii IMOBILIARE 42 Dezghe] \n toamna imobiliar` MARKETING 54 PR versus bloggeri

MANAGEMENT 58 Savurarea unei cariere de succes 60 Dezlegare la delegare 2

Biz

HARVARD BUSINESS REVIEW 46 Zece tendin]e pentru 2010

Internet marketing-ul este un univers al extremelor \n România anului 2009. Doar câ]iva juc`tori, \n general companii mari, investesc constant [i serios \n online. La polul opus sunt ceilal]i, marea majoritate, cei care doar cred c` fac online marketing.

COVER STORY

63

80 Jack & Suzy Welch

GREEN

26 GreenBiz Forum 2

pagina

EXCLUSIV

COVER STORY

26 Decembrie verde

Eliades Ochoa

63 Eliades Ochoa – Regal muzical f`r` egal 66 Bucure[tiul la maraton Lux la superlativ Bolidul de cle[tar Inova]ie f`r` margini 67 Gustul rafinamentului 68 Suplimente nutritive \ntre mit [i realitate GADGETS 72 Atingerea tehnologiei MOTOR 74 {TIRI 76 4 modele \n 4 u[i

22 O relocare, v` rog...

24 Opera]iunea reciclarea telefonului mobil!

LIFE

LIFE


MARTA U{URELU

GABRIEL BÂRLIG~

Redactor-[ef & coordonator evenimente Biz

Redactor-[ef adjunct Coordonator sec]iunile Auto & Inovatie

marta@revistabiz.ro

gabriel@revistabiz.ro

Biz

www.gandestebiz.ro

ECHIPA BIZ

CORINA COMAN Redactor Retail & Real Estate Coordonator sec]iunea Interviul Biz corina.coman@revistabiz.ro

LOREDANA S~NDULESCU Redactor Media & Marketing Redactor-[ef www.strategic.ro loredana.sandulescu@revistabiz.ro

OVIDIU NEAGOE Redactor Resurse umane & Management ovidiu.neagoe@revistabiz.ro

La \nceput a fost Biz. |n cel mai scurt timp Gânde[te Biz a devenit un motto pentru oamenii de business din ]ar`, iar revista noilor tendin]e \n afaceri \[i f`cea loc pe birourile managerilor [i ale salaria]ilor, care visau pe ascuns la o via]` de antreprenor. Un \nceput, un vis, un drum [i multe succese. Prima revist` de business din România \[i propune s` porneasc` \ntr-o nou` odisee, s` ating` alte culmi, dar s` r`mân` \n continuare un partener de \ncredere pentru oamenii de afaceri sau tinerii aspiran]i la statutul de antreprenor, to]i cu acela[i vis profesional: rescrierea unui nou capitol \n economie. Din echipa Biz fac parte nu numai oamenii din redac]ie (editori, manageri, tehno redactori,graficieni, fotografi), dar \n acela[i timp, indirect, de peste ocean, [i Jack Welch, colegii de la Harvard Business Review, cât [i oamenii de afaceri care ne \mp`rt`[esc strategiile lor, ca, de altfel, [i voi, cititorii no[tri. A trecut suficient de mult timp de când lucr`m \mpreun` [i consider`m c` nu suntem doar simpli colegi. Noi suntem Biz.

ALEXANDRU ARDELEAN Redactor Finan]e & Companii Coordonator Sec]iunea Green alexandru.ardelean@revistabiz.ro

LUMINI}A R~ILEANU Design & Layout

dtp@revistabiz.ro

OVIDIU VITAN Redactor Interna]ional

ovidiu.vitan@revistabiz.ro

Biz

3


agend` [tiri DE

LOREDANA S~NDULESCU

VALOREAZ~ TWITTER UN MILIARD DE DOLARI? Twitter ar putea ob]ine 100 de milioane de dolari din partea unui grup de investitori care au estimat compania la un miliard de dolari, triplu fa]` de evaluarea realizat` \n urm` cu cinci – [ase luni. Printre noii investitori se num`r` Rowe Price [i Insight Venture Partners. Acestora li se adaug` Spark Capital [i Institutional Venture Partners, care au mai investit [i \n trecut \n site-ul de microblogging.

Compania ce de]ine site-ul de social networking nu este listat` la burs` prin urmare este dificil de stabilit un pre]. Site-ul care permite publicarea de mesaje scurte de pân` \n 140 de caractere, cunoscute drept “tweets” nu [i-a

anun]at \nc` un model oficial de business sau o strategie de monetizare. Cu toate acestea, \n luna februarie a acestui an, co-fondatorul Biz Stone anun]a pe blogul oficial al companiei c` a primit “o ofert` pe care nu putea e refuza” din par-

ADRIAN SOARE, Consultant Social Media “Evaluarea Twitter la 1 miliard de dolari cred c` e prea mare fa]` de ceea ce Twitter ofer`. Pe de alt` parte n-ai cum s` dai vina pe fondatorii Twitter c` au urcat pre]ul [i au luat ce li se punea pe mas` (100 milioane). E ciudat, pentru o companie care \nc` nu produce bani. Atât timp cât nu produce bani, cred c` evaluarea la 1 miliard de dolari ajut` Twitter doar pentru a stabili un plafon de pornire \n cazul unui exit. |n rest, nu valoreaz` mare lucru.”

4

Biz

tea Benchmark Capital [i Institutional Venture Partners. Cu toate c` mesajul postat la momentul repectiv nu dezv`luia detaliile financiare ale ofertei, surse din pia]` sus]in c` investi]ia s-ar fi ridicat la 35 de milioane de dolari. La scurt timp dup` ce toat` presa a vuit despre evaluarea Twitter la un miliard de dolari, publica]ia Advertising Age a lansat un sondaj online prin care \[i \ntreba citi torii dac` site-ul de mi croblogging fondat de Biz Stone chiar valoreaz` aceast` sum`. | n ciuda valului de entuziasm pe care l-a produs acest` veste, r`s punsurile cititorilor adage.com au indicat \n propor]ie de 87% c` site-ul nu merit` ace[ti bani. Totu[i poten]ialul site-ul este incontestabil atât ca num`r de uti-


[tiri lizatori, cât [i din punct de vedere al advertisingului. |n august 2009, site-ul avea peste 50 de milioane de vizitatori unici, potrivit comScore. Cre[terea este spectaculoas` ]inând cont c` \n urm` cu numai un an, serviciul de microblogging avea 4,3 milioane de utilizatori. |n ceea ce prive[te advertisingul, studiile arat` c` exist` poten]ial. Potrivit unui studiu realizat recent de compania de cercetare Interpret, pe un e[antion de 2.000 de utilizatori de re]ele sociale, arat` c` 24% dintre utilizatorii de Twitter se arat` deschi[i fa]` de ideea de a evalua produse online spre deosebire de utilizatorii altor re]ele sociale care [i-au manifestat disponbilitatea pentru astfel de activit`]i numai \n propor]ie de 12%. Datele furnizate de acest studiu arat` c` utilizatorii de Twitter sunt interesa]i [i de branduri, nu numai de mesajele pe care le posteaz`. |n luna iulie, Stone declara revistei Fortune c` anul acesta compania sa va dezv`lui planurile de monetizare, adi]ional investi]iilor atrase din diferite surse. La \nceputul toamnei, Biz Stone a anun]at pe blogul oficial al Twitter, schimb`ri \n regulamentul de func]ionare a serviciului. Modific`rile aduc \n discu]ie elemente precum dreptul de proprietate asupra informa]iilor postate. Totodat`, din postul f`cut public de Stone reiese [i un mai mare grad de deschidere c`tre advertising. Cu toate acestea deo camdat` Twitter nu va atrage bani din publicitate anul acesta dup` cum previzionaser` voci din industrie. La “140: Twitter Conference” organizat` la Los An geles \n septembrie, Stone sus]inea c` va mai trece ceva vreme pân` când Twitter va posta reclame pe site. Biz loredana.sandulescu@revistabiz.ro

B`t`lie pe pia]a de e-publishing Sony, Amazon [i Barnes & Noble se bat pentru suprema]ie pe pia]a de e-publishing. Sony a anun]at, la sfâr[itul acestei veri, lansarea unei noi versiuni de reader electronic, echipat cu tehnologie de desc`rcare wireless, ceea ce faciliteaz` accesul la diverse forme de con]inut, printre care [i ziare. Noul model se nume[te Daily Edition, va costa 399 de dolari [i va fi disponibil pe pia]a american` \ncepând din decembrie. Nu a fost deocamdat` anunta]` data la care noul model ar putea fi lansat [i pe pia]a european`. La \nceputul lunii august anul acesta, Sony a lansat Reader Pocket Edition [i Reader Touch Edition. Pre]urile ambelor modele sunt mai mici decât cel al e-readerului Kindle, aflat \n portofoliul Amazon, care se vinde cu 199 de dolari. Utilizatorii e-readerului Daily Edition pot desc`rca con]inut de pe Sony eBook Store sau alte libr`rii virtuale partenere. {i Barnes &

NOUT~}I

Ma[ina viitorului via Facebook

“Via]a este cea mai mare inspira]ie. Deschide]i ochii \n jurul vostru”, spun designerii de la Audi. {i cum re]ele sociale fac deja parte din via]a noastr` de zi cu zi, Audi [i-a invitat cei peste 300.000 de fani de pe Facebook s`-[i dea

cu p`rerea despre caracteristicile [i func]ionalit`]ile pe care ar trebui s` le aib` ma[ina anului 2030. Ini]iativa a ap`rut ca urmare a \ndemnului de a ]ine cont de ce-[i doresc tinerii pe care produc`torii auto l-au primit la Los Angeles Auto Show. Dou` filmule]e postate pe pagina de Facebook a Audi \ncurajeaz` fanii s` vin` cu idei de design. Protagoni[tii filmule]elor sunt chiar designerii de la Audi, care \[i \mp`r`t`[esc filosofia [i viziunea despre ma[ina viitorului. (Loredana S`ndulescu)

TRANZAC}IE

5,5

Noble [i-a f`cut intrarea pe noua pia]` a e-book-urilor prin lansarea unei libr`rii virtuale ce concureaz` cu Amazon. De asemenea, compania a \ncheiat un parteneriat exclusiv cu Plastic pentru lansarea unui nou e-reader anul viitor. E-book-urile Barnes & Noble nu vor fi compatibile cu e-reader-ul Kindle de la Amazon [i nici cu cel lansat de Sony. Amazon.com a anun]at c` din 19 octombrie e-reader-ul Kindle va fi disponibil [i \n afara Statelor Unite, putând fiind comandat \n 100 de ]`ri, printre care [i România. (Loredana S`ndulescu)

miliarde dolari este pre]ul pe care Xerox Corp. l-ar putea pl`ti pentru achizi]ionarea Affiliated Computer Services (ACS) în încercarea de a-[i extinde domeniile de activitate pe pia]a de management de date [i outsourcing tehnologic, potrivit Reuters. Ini]ial valoarea tranzac]iei s-a ridicat la 6,4 miliarde de dolari, dar ac]iunile companiei de printare au sc`zut ulterior cu 14,48% până la 7,68 dolari din cauza îngrijorărilor manifestate de unii anali[ti care se întreab` în cât timp achizi]ia va deveni profitabil`. (Corina Coman)

Biz

5


agend` interviu DE

ALEXANDRU ARDELEAN

Standard. Business Standard. Cotidianul de afaceri, editat de trustul Realitatea-Ca]avencu, a ap`rut la sfâr[itul lunii septembrie cu un nou design, dar [i cu modific`ri editoriale. Este cea de-a patra schimbare de layout [i con]inut pe care cotidianul o face \n cei doi ani de la apari]ie. Andreea Ro[ca, Publisher-ul Diviziei Business Print Realitatea-Ca]avencu, a r`spuns \ntreb`rilor Biz legate de modific`rile prin care a trecut Business Standard.

Standard 4.0! De ce a]i considerat necesar` o schimbare de layout [i con]inut? con]inut pe aceast` tem`. |n aceea[i logic`, d`m mai mare

Schimbarea este rezultatul mai multor decizii strategice. Am dorit s` aducem ziarului elementele necesare pentru a corespunde mai bine cu ceea ce dore[te publicul, conform cercet` rilor de pia]` pe care le-am realizat. Acest lucru s-a “tradus”, printre altele, \n apari]ia unor noi pagini dedicate (“Finan]e personale” sau “Pia]a muncii”, de exemplu), o integrare mai bun` a informa]iilor interne \n evenimentele economice interna]ionale [i un ton mai critic. De a semenea, \n cond i]iile de ast`zi ale pie]ei de media, care \nseamn` mai pu]ine pagini [i mai mult` eficien]`, formatul actual aduce beneficiul unei suprafe]e mai mari [i mai mult con]inut integral color. Schimbarea de layout a decurs firesc din aceste dou` considerente, de format [i con]inut.

aten]ie evenimentelor regionale sau globale [i \ncerc`m s` umaniz`m informa]ia economic` [i de business.

Cristian Lipan, Art Director-ul nostru, se afl` \ntr-o rela]ie foarte bun` cu creatorul acestui font. Cristi este un om care ur m`re[te tot ceea ce se \ntâmpl` \n pia]a interna]ional` \n materie de layout de pres` [i [tie foarte bine cine [i ce creeaz` [i ce distinc]ii prime[te. A[adar, când am primit aprobarea creatorului pentru a folosi acest font, ne-am gr`bit s-o facem.

Ne propunem o mai mare apropiere de cititor a evenimentelor economice care ne afecteaz` tuturor via]a, [i viceversa. Economia este parte integrant` din via]a noastr`, fie c` realiz`m sau nu, [i cred c` este important ca fiecare s` \n]eleag` cum func]ioneaz` pentru a putea ac]iona cât mai bine.

Care sunt schimb`rile din punct de vedere grafic?

|n primul rând layoutul este mult mai flexibil, ceea ce ne permite s` folosim spa]iul pentru a pune mai bine \n valoare con]inutul, iar folosirea unei palete mai reduse de culori [i elemente grafice d` unitate [i elegan]` ziarului. De asemenea, a[ men]iona introducerea unor elemente ce fac leg`tura \ntre print [i online sau care ne permit s` anun]`m subiectele din paginile urm`toare. Renun]`m, \ncet-\ncet, la fotografia generic`.

Ave]i o nou` abordare editorial`, definit` de patru elemente strategice: con]inut pozi]ionat clar \n agenda zilei, atitudine A]i reu[it odat` cu aceast` versiune 4.0 s` introduce]i [i o [i analiz` critic`, o abordare editorial` din perspectiva intepremier` \n ceea ce prive[te fontul. Cum a]i ajuns s` folosi]i resului audien]ei pentru subiecte [i plasarea [tirilor econofontul Guardian (Business Standard este prima publica]ie mice interne \n contextul regional [i global. Cum se va din lume care folose[te acest font, dup` The Guardian)? schimba efectiv ziarul prin implementarea acestor elemente?

|n]eleg din comunicatul de pres` c` a]i modificat [i partea de con]inut. Care sunt principalele schimb`ri \n acest caz?

Nu am realizat o modificare ampl` a con]inutului. Ceea ce am f`cut a fost s` extragem lucrurile importante pentru public, a[a cum au rezultat ele din cercet`rile de pia]`. Am introdus dou` pagini noi de carier` [i gestionarea finan]elor personale. Pentru c` publicul nostru este tân`r [i educat [i pentru c` tehnologia face parte integrant` din via]a de zi cu zi, dezvolt`m 6

Biz

Ce costuri a presupus Business Standard 4.0? Depinde ce evalu`m. Financiar vorbind, versiunea nou` reprezint`, de fapt, o diminuare de costuri, dar a presupus câteva luni de munc` pentru noul format. Cånd [i cum a \nceput procesul pentru trecerea la 4.0?

La \nceputul acestei veri, odat` cu primele discu]ii privind rezultatele cercet`rilor [i punerea \n func]iune a noii tipografii Ringier România. Biz alexandru.ardelean@revistabiz.ro


interviu

“Publicul va aprecia schimbarea ziarului pentru c` am luat \n considerare sugestiile celor care ne citesc�

Biz

7


agend` opinie NOUT~}I

Bucure[ti-Budapesta, 4 zboruri zilnice

Jó napot, Bukarest! România are o greutate strategic` pentru Malev, fiind una dintre cele mai importante pie]e. Scopul urm`rit de operatorul aerian pentru pia]a local` este o prezen]` dominant` [i o cot` de pia]` cât mai mare. {i dintr-un motiv cât se poate de evident, 8% din totalul pasagerilor Malev sunt români. Noua campanie de toamn` ofer` promo]ional bilete c`tre Budapesta [i alte destina]ii de la 69 euro, inclusiv taxele. Sunt 65 de curse s`pt`mânale Malev – 4 zboruri zilnice \ntre Bucure[ti [i Budapesta, 2 conexiuni c`tre [i dinspre Cluj [i Timi[oara [i zboruri zilnice spre [i din Târgu-Mure[ [i Ia[i. Pentru zborurile din România, Malev a \nregistrat o cre[tere de 4,3% a num`rului de pasageri \n august, iar \n septembrie de 5%. Cota de pia]` a Malev este de 84% pe zborurile dintre România [i Ungaria. “Suntem \ntr-un program de restructurare a companiei, care va face ca operatorul s` redevin` profitabil \n trei ani. Exist` câteva schimb`ri cheie care au loc \n interiorul companiei noastre - flota, orarul de zbor, activit`]ile comerciale [i angaja]ii. Prin \mbun`t`]irea acestor segmente, Malev \[i va \mbun`t`]i rezultatele, ele reprezentând precondi]iile profitabilit`]ii pe termen lung”, a spus Karim Makhlouf, Chief Commercial Officer and Deputy CEO al Malev, \n exclusivitate, pentru Biz. Prin noul program de reducere de costuri, companie urm`re[te economii de 5-8%, dar [i s` dubleze vânz`rile de bilete online, care acum reprezint` doar 10% din totalul vânz`rilor. (Alexandru Ardelean) 8

Biz

Nielsen [i Facebook intr` \n alian]` strategic` Nielsen [i Facebook au anun]at semnarea unei alian]e strategice ce ar urma s`-i ajute pe marketeri s` se foloseasc` mai eficient de Internet \n dezvoltarea [i marketarea de noi produse. Noua alian]` \mbin` audien]a [i popularitatea Facebook cu experien]a Nielsen \n cercetarea de pia]`. Primul produs al acestei colabor`ri, Nielsen

BrandLift, un instrument prin care marketerii vor putea s` m`soare eficien]a reclamelor postate pe Facebook, va fi lansat exclusiv pe pia]a american`. Pentru \nceput, produsul este testat de un num`r limitat de parteneri ai celor dou` companii. BrandLift va m`sura notorietatea brandurilor, gradul de recunoa[tere a

reclamelor, asocierile dintre mesaje, atitudinea fa]` de branduri, inten]iile de cump`rare. Frecven]a studiilor va fi foarte bine controlat` pentru a evita situa]iile \n care un utilizator de Facebook ar putea fi solicitat de prea multe ori s` r`spund` chestionarelor. Confiden]ialitatea informa]iilor furnizate este garantat`. (Loredana S`ndulescu)

TELECOMUL RESPINGE APELUL CRIZEI Într-un mediu de afaceri \n care toate companiile \ncearc` s` strâng` cureaua, o re]et` pentru reducerea costurilor poate deveni o adev`rat` min` de aur pentru cel care o breveteaz`. În cazul de fa]` vorbim despre reducerea costurilor telecom, a c`ror valoare poate atârna greu \n

balan]a de cheltuieli a unei companii. Este momentul \n care intr` \n scen` pachetele de servicii integrate, care au \nceput s` devin` o necesitate atât pentru consumatori, cât [i pentru

juc`torii din telecom. “Nu a[ spune c`, pân` \n acest moment, pachetele de servicii au fost o ni[` neexploatat`, dar acum e timpul pentru astfel de oferte, e momentul lor de glorie”, a declarat pentru revista Biz Dinu Malacopol, CEO al Digital Cable Systems, companie care de]ine [i operatorul de servicii integrate de comunica]ii Dial Telecom. Malacopol crede c` pia]a local` de cablu [i cea de telefonie fix` sunt aproape de satura]ie, iar astfel de servicii oferite separat nu mai sunt nici c`utate de clien]i, nici rentabile pentru companiile telecom. Astfel de servicii au deja o pondere de circa 25% \n totalul veniturilor Dial Telecom, pondere care s-ar putea dubla anul viitor, potrivit estim`rilor lui Malacopol. (Corina Coman)


opinie

Capitalismul romånesc, peste al]i 20 de ani

DRAGO{ CABAT, Managing Partner la compania de consultan]` financiar` Financial View, face o radiografie obiectiv` a primilor 20 de ani de capitalism \n România precum [i a ce urmeaz` din acest punct de vedere \n urm`torii 20 de ani

biz@revistabiz.ro

România a abandonat sistemul centralist la sfâr[itul anului 1989, f`r` a avea structurile necesare pentru a trece la capitalism. De aceea a fost inventat` “perioada de tran zi ]ie” c`tre economia de pia]`, \n care rela]iile vechi de tip centralist s-au \mbinat cu mica ini]iativ` privat`. |n timp, s-a creat o clas` de investitori locali (din nefericire provenind \ntr-o m`sur` considerabil` din structurile comuniste sau cele ale serviciilor secrete) [i de investitori str`ini care au achizi]ionat fostele propriet`]i ale statului \n urma procesului de privatizare, ori au pornit investi]ii directe \n toate domeniile economice importante. Abord`rile fostelor ]`ri comuniste asupra perioadei de tranzi]ie au variat de la tranzi]ia rapid` (model adoptat \n Polonia) la tranzi]ia gradual` – mai degrab` lent` – adoptat` \n România [i Bulgaria. |n acest mod, ponderea puterii economice a girat mai rapid sau mai lent c`tre investitorii str`ini, oferind pe parcurs posibilit`]i de \navu]ire pentru oamenii de afaceri români. A rezultat o structur` social` eterogen`, cu o clas` de mijloc insuficient dezvoltat` [i o polarizare important` a averilor, dar [i m`cinat` de corup]ie [i politicianism. Ultimii ani au marcat [i o migra]ie important` a for]ei de munc`, ceea ce a produs pe de o parte dezechilibre importante pe pia]a muncii \n interior, dar [i intr`ri de capital sus]inute. Toate acestea cu pre]ul unei dezvolt`ri prea rapide, pe o structur` fragil` a economiei. Cea mai important` realizare (din punct de vedere economic) a ultimelor dou` decenii a fost f`r` \ndoial` aderarea la UE. Totu[i, aceasta nu s-a produs pe seama solidit`]ii economice a ]`rii noastre, ci mai degrab` ca un “bonus” politic [i din interese geo-strategice [i economice ale UE. Urm`torii dou`zeci de ani ar trebui s` aduc` consolidarea apartenen]ei României la structura pie]ei unice europene, \nso]it` de o aliniere a politicilor economice la cele consacrate. La modul ideal, ]ara noastr` ar

trebui s` \nceap` s` fie beneficiar net al fondurilor alocate de UE pentru integrarea economic` a noilor membri; pân` acum, de[i \n ultima vreme oficialii \ncearc` s` ne conving` de contrariu, România a fost un pl`titor net c`tre UE. Pentru România este necesar` o modificare a structurii economiei, prin trecerea de la domeniile cu valoare ad`ugat` redus` [i energofage la altele care s` ofere competitivitate [i profituri. |n urm`torii dou`zeci de ani este necesar` [i modificarea structurii societ`]ii capitaliste \n general, \n sensul moderniz`rii infrastructurii, al schimb`rii sistemului educa]ional [i de s`n`tate, al \mbun`t`]irii serviciilor \n sistemul administra]iei publice... dar nu neap`rat. Pân` la urm`, România poate s` r`mân` [i o “oaz`” de bal canism \n interiorul UE. Corup]ia, lipsa de productivitate, intruziunea politicului \n economie [i problemele sociale grave se pot perpetua cu u[urin]` \n cazul \n care ]ara noastr` va fi l`sat` s` \[i gestioneze singur` nevoile interne. Acest scenariu este, totu[i, destul de improbabil, ]inând cont de faptul c` \n urm`torii 7-10 ani se va produce integrarea \n zona euro. Prin adoptarea monedei unice, ]ara noastr` va fi nevoit` s` \[i aduc` principalii indicatori macroeconomici cât mai aproape de mediile din UE. A[adar, România capitalist` de peste dou`zeci de ani nu va mai beneficia de o moned` na]ional` sau de politic` monetar` proprie, va fi practic o “regiune” a UE – care poate \n aceast` perioad` va face pa[i importan]i pe calea integr`rii politice (de[i eu, fiind un euro sceptic convins, \mi exprim rezervele privind posibilitatea [i chiar utilitatea unei asemenea integr`ri) – probabil o regiune \nc` mai s`rac` decât celelalte, cu un rol bine stabilit din punct de vedere economic \n marea economie a Uniunii. O imagine pe care mul]i o v`d pe fond roz, dar care poate avea nea[teptat de multe pete negre. Biz

Biz

9


agend` [tiri DE

CORINA COMAN

Datorit` [i din cauza crizei

TOAMNA SE NUM~R~ INVESTI}IILE Ultima tranzac]ie de pe pia]a local` de retail ridic` România \n clasamentul ]`rilor europene din punctul de vedere al volumului investi]ional.

10

Biz

Evolu]ia comer]ului modern na]ional \n 2009*

8% 20%

3% 56%

13%

Evolu]ia comer]ului modern \n capital` \n 2009*

26% 4% 6%

Supermarket Hipermarket Discounteri

19% 45%

Cash & carry Comer] tradi]ional

* Perioada luat` \n calcul este ianuarie-iunie 2009

printr-o perioadă mai sensibil` din punct de vedere economic, politica de dezvoltare a formatelor retailului modern a fost una mult mai agresiv`, ea traducându-se într-un avans de 3%”,

Ultimul studiu al companiei de consultan]` DTZ privind volumul investi]iilor realizate pe pia]a de real estate comercial \n prima jum`tate a anului plasa România undeva \n coada clasamentului ]`rilor europene, cu tranzac]ii \n valoare de 5 milioane de euro. Surpriza a venit, \ns`, \n trimestrul trei, când New Europe Property Investments a anun]at c` va pl`ti 63 de milioane de euro pentru achizi]ionarea European Retail Park din Br`ila, dezvoltat de compania Belrom. Potrivit reprezentan]ilor DTZ Echinox, tranzac]ia \n cauz` face parte dintr-un plan \ntins pe o perioad` de trei luni prin care New Europe Property Investments (NEPI) achizi]ioneaz` trei parcuri de retail de la Belrom Real Estate. “KBC a fost de acord s` ofere companiei NEPI suma de 113 milioane euro pentru aceste trei

SURSA: GfK

Comer]ul modern – hipermarketurile, discounterii, magazinele tip cash & carry [i supermarketurile – a ajuns anul acesta la o cot` de pia]` de 43% din consumul total de produse de largă folosinţă la nivel naţional, în cre[tere cu 3% fa]` de aceea[i perioadă a anului trecut, se arat` \n cel mai recent studiu al companiei GfK. Avansul este similar celui înregistrat în 2008 fa]` de anul anterior, potrivit unui studiu mai vechi dat publicit`]ii de c`tre GfK. Atenţie, vorbim în continuare de pia]a locală. Prin urmare, dac` ne uităm la cifre, am fi tenta]i s` spunem că în anii 2008 [i 2009 comer]ul modern a urmat acela[i trend ascendent, iar în pia]a româneasc` de retail nu s-a \nregistrat nicio schimbare major`. Total gre[it, c`ci în 2009 am avut de-a face cu cea mai cruntă criză a ultimilor [aizeci de ani, resimţită pân` în “m`duva” economiei na]ionale. Atunci cum se explică avansul câ[tigat anul acesta de comer]ul modern? N-o s` v` vin` s` crede]i, dar totul se datorează crizei. “Tocmai pentru că trecem

a declarat pentru revista Biz, Andi Dumitrescu, director general al GfK România. Pe scurt, în 2009 consumatorii au avut venituri mai mici, au devenit mai pruden]i [i au cheltuit mai pu]ini bani. Astfel, ei au devenit extrem de sensibili la ofertele speciale [i la pre]urile mici, pre]uri întâlnite mai ales în hipermarketuri [i la magazinele de discount, ceea ce a dus la extinderea regională a acestor formate [i în concluzie la avansul retailului modern. Ceea ce s-a schimbat îns` a fost ponderea acestor formate în comer]ul modern, cota de piaţă a discounterilor, de exemplu, ajungând la 8% în prezent, de patru ori mai mare decât era în urmă cu patru ani. Potrivit lui Andi Dumitrescu, tendinţa consumatorilor de a se îndrepta c`tre oferte promo]ionale în dauna proximit`]ii va fi vizibil` [i în 2010. În acest sens supermarketurile de cartier [i buticurile vor avea cel mai mult de suferit [i vor fi printre formatele cele mai afectate. Din cauza crizei! Biz

parcuri, 40 de milioane de euro reprezentând finan]area par]ial` a primei achizi]ii”, se arat` \ntr-un comunicat al DTZ Echinox. Tranzac]ia ridic` astfel volumul investi]ional din România la cote mai \nalte, dar nivelul r`mâne \n continuare sc`zut comparativ cu alte ]`ri din Europa. “Activitatea (investi]ional` – n.red.) \n Europa continu` s` fie dominat` de trei mari pie]e, Marea Britanie, Germania [i Fran]a, a c`ror activitate cumulat` atinge 70% din volumul total \n trimestrul trei al anului 2009”, a declarat Magali Marton, director de cercetare al DTZ pentru Europa Continental` [i Orientul Mijlociu. Totu[i, valoarea investi]iilor aferente segmentului de real estate comercial din Europa (spa]ii de birouri, logistice [i retail) r`mâne sub media de 30 de miliarde de euro, din ultimii ani. Biz corina.coman@revistabiz.ro


[tiri DE

CORINA COMAN

Leul [i politica Cursul de schimb valutar ar putea dep`[i valoarea atins` \n prim`vara acestui an, când a trecut pragul de 4,3 lei pentru un euro, ca urmare a instabilit`]ii politice din ]ara noastr`. “Criza politic` actual` este cel mai grav lucru care poate s` apar` \n condi]iile unei crize economice, iar urm`rile pot fi dra-

matice nu numai \n perioada imediat urm`toare, ci [i pe termen mediu [i lung”, sus]ine Victor Safta, directorul sucursalei din România a X-Trade Brokers. Safta consider` c` actuala criz` politic` din România va fi “un balast” ce ar putea scoate ]ara noastr` de pe harta multina]ionalelor care vor s`-[i eficien-

tizeze activit`]ile desf`[urate de su cursalele lor pe pie]ele externe [i va \ndep`rta \n acela[i timp poten]ialii investitori str`ini. Mai mult, reprezentantul X-Trade Brokers este de p`rere c` exist` un punct critic al unei c`deri economice, dincolo de care \ntreaga situa]ie devine extrem de greu de controlat sau chiar incontrolabil` de c`tre autorit`]i. Actualul nivel de instabilitate politic` poate conduce la o serie de evolu]ii cu caracter de domino [i efecte negative maxime cum ar fi sc`derea ratingului de ]ar`, ne\ndeplinirea obiectivelor de consolidare economic` [i fiscal` convenite cu FMI sau lipsa de coeren]` a politicilor economice. “Actuala criz` politic` po ten]eaz` prelungirea crizei economice: lipsa de concentrare asupra celei din urm` o va face pe aceasta s` creasc` precum F`t Frumos din poveste: \ntr-o lun` – cât al]ii \ntr-un an”, a conchis Victor Safta. Biz

MONDAY 19TH OCTOBER HOTEL RADISSON SAS, BUCHAREST

The conference is in English. To buy a ticket or for sales enquiries and promotion opportunities, including sponsorship and sales stands, please contact Adrian Chirca at: Tel. +40 21 310 22 49 or by email at adrian.chirca@eurobuildcee.com For information about the conference programme please contact Richard Stephens (conference moderator) at richard@eurobuildcee.com CONTENTS PARTNERS

KNOWLEDGE PARTNER

PATRON

MEDIA PARTNERS

MEDIA PARTNERS

Biz

11


agend` [tiri DE

OVIDIU NEAGOE

Conducerea fa]` cu recesiunea Norii negri genera]i de furtuna economic` plutesc \nc` deasupra companiilor din ]ar`, iar liderii acestora sunt cei mai pesimi[ti \n ceea ce prive[te perspectivele financiare ale propriilor organiza]ii.

Criz` de optimism

F`r` un plan coerent pentru redresarea economiei na]ionale [i cu haosul aproape controlat de pe scena politic`, când vine vorba despre perspectivele generale ale economiei na]ionale pentru urm`toarele [ase luni, companiile române[ti se num`r`, totu[i, printre cele mai optimiste organiza]ii din regiune [i 38,5% dintre ele se a[teapt` la o redresare, procent care plaseaz` România pe locul doi, dup` Polonia (76,7%), potrivit studiului Business Sentiment Index (DBSI), realizat de firma de audit [i consultan]` financiar` Deloitte. Dar liderii din mediul de afaceri românesc sunt cei mai pesimi[ti la capitolul perspective financiare ale propriilor companii, unde numai 15,4% dintre ei se a[teapt` la o \mbun`t`]ire, potrivit primei edi]ii a studiului DBSI, realizat pe o serie de organiza]ii din Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia, Croa]ia [i România. |n ton cu tendin]ele \nregistrate la nivel global, companiile din cele [ase state analizate r`mân pesimiste \n leg`tur` cu angaj`rile [i, de[i, 52,1% se a[teapt` ca nivelul angaj`rilor s` r`mân` relativ neschimbat, 31,6% consider` c` acest nivel se va reduce. “Dup` criz`, companiile sunt 12

Biz

extrem de interesate \n a-[i rediscuta strategia de afaceri, a reanaliza fluxul de procese pentru a vedea dac` acesta r`spunde noilor cerin]e [i a identifica zonele \n care se \nregistreaz` redundan]e \n cadrul proceselor”, a delcarat pentru revista Biz Lavinia }ânculescu, Manager Human Capital la Deloitte Consultan]`. Ea adaug` c` se \nregistreaz` o tendin]` de regândire a nivelului compensa]iilor [i beneficiilor, prin introducerea unor sisteme profesionale, adaptate strategiei companiei [i \n acord cu cele mai bune practici \n domeniu. “Prin urmare, criza este reglatoare [i \n ceea ce prive[te modul \n care sunt abordate aspectele rela]ionate cu capitalul uman \n cadrul unei companii”, arat` Lavinia }ânculescu. |n plin` criz` economic`, pe agendele celor mai mul]i manageri se afl` acum reten]ia angaja]ilor [i restructurarea organiza]iei. Dovada este chiar destina]ia celor mai multe fonduri structurale, care \n anul crizei au fost alocate, \n propor]ie de 90%, proiectelor de resurse umane, comparativ cu anul trecut, când aveau prioritate investi]iile \n echipamente [i se alocau doar 15% proiectelor de resurse umane. Biz

Potrivit primei edi]ii a studiului DBSI, aproape trei sferturi dintre executivii din cele [ase state participante la sondaj consider` c` situa]ia economic` fie se va \nr`ut`]i, fie va r`mâne la fel anul viitor. Astfel, nici liderii companiilor din România nu au tocmai motive de optimism [i, mai mult, \n propor]ie de 60%, executivii români consider` c` urm`toarele [ase luni vor coincide cu o perioad` de \n`sprire a reglement`rilor [i 69,2% consider` greu de accesat fondurile europene.

Optimism de criz` Primul studiu Deloitte pe Europa Central` privind indicele de \ncredere al mediului de afaceri indic` un optimism moderat, dar, de[i exist` un sentiment profund negativ cu privire la perspectivele pe urm`toarele [ase luni, potrivit studiului, exist` semne clare c` optimismul devine din ce \n ce mai pronun]at. Astfel, potrivit unei majorit`]i de 65,4%, \n România nu exist` \ntârzieri semnificative de plat` a datoriilor, avantaj care plaseaz` companiile locale pe locul secund, \n regiune, dup` Polonia. {i cum cea mai bun` strategie ofensiv` este sinonim` cu ofensiva, 61,5% dintre responden]ii din ]ar` chiar [i-au anun]at inten]ia de a lansa produse [i servicii noi, de-a lungul urm`torului an. ovidiu.neagoe@revistabiz.ro


[tiri

3

Q

Brand personal Timp de mai mul]i ani, COSMIN ALEXANDRU a fost director al GfK România. Din 2005, conduce propria firm` de consultan]`, Brandivia. DE

GABRIEL BÂRLIG~

Cu frâna pân` la podea Ie[it` serios \n decor, pia]a auto caut` modalit`]i de a ajunge din nou pe drumul cel bun. Perspectivele sunt \ns` mai degrab` pesimiste. Pentru pia]a auto din România, ciDac` pân` anul trecut modelele cu frele pe 2009 descriu un adev`rat de- dot`ri peste standard f`ceau grosul zastru. Lovi]i \n plin de criza economic`, vânz`rilor, \n 2009 clien]ii au \nceput produc`torii [i importatorii auto nu s` se reorienteze c`tre avantajele ecopot decât s` priveasc` neputincio[i nomice ale ma[inii – consum redus, cum cifrele lor de vânz`ri se \nju - pre] avantajos, dot`ri minime. m`t`]esc, \n ciuda reducerilor consisConform MotoBus, criteriile cele tente oferite. mai importante luate \n calcul la aleIar perspectivele nu sunt nici ele gerea unui automobil sunt pre]ul grozave. Doar 6% dintre români in - avantajos (36%), consumul redus de ten]ioneaz` s` cumpere o ma[in` \n carburant (24%) [i marca (18%), \n urm`toarele 6 luni, timp ce tipul de comparativ cu 9% TOT |N JOS carburant folosit, \n 2008, conform modelul [i serviceMARCA VÂNZ~RI* EVOLU}IE studiului Moto1. Dacia 28.733 -52,6% ul avantajos sunt Bus, realizat d e 2. Hyundai 8.032 -9,1% cele care conteaz` GfK România. Mai 3. Renault 6.566 -55,7% cel mai pu]in. 4. Volkswagen 6.459 -54,1% mult, un procent Vânz`rile de au5.901 -67,2% toturisme noi din de 55% [i-ar cum- 5. Skoda * ianuarie-august 2009 p`ra o ma[in` seimport au ajuns la SURSA: APIA cond hand. doar 63.695 de Juc`torii de pe unit`]i \n primele pia]` s-au adaptat fiecare \n felul s`u. opt luni ale acestui an, comparativ cu Dacia, care pân` recent se baza masiv 138.238 \n aceea[i perioad` din 2008. pe vânz`rile interne, s-a reorientat Marca cel mai bine pozi]ionat` c`tre export, ajutat` de programele pentru noile realit`]i ale pie]ei s-a dode tip "Rabla" din ]`ri ca Germania vedit a fi, lun` de lun`, Hyundai, care sau Fran]a. Astfel, exporturile compa- a devenit brandul de import cu cele niei au crescut cu 42,3% \n primele mai mari vânz`ri (8.032 de unit`]i), opt luni din 2009, comparativ cu pe- dep`[ind destul de consistent Rerioada similar` a anului trecut, pân` nault (6.566 unit`]i), Volkswagen la 99.327 de unit`]i. Pe pia]a intern` (6.495) [i Skoda (5.901). Arma se\ns`, Dacia a resim]it din plin recesiu- cret` a m`rcii sud-coreene, adus` \n nea, \nregistrând o sc`dere a vân - România de }iriac Auto, a fost comz`rilor de 52,6%, pân` la 28.733 de bina]ia dintre compactul i30 unit`]i. (vânz`ri de 2.402 unit`]i) [i sedanul Importatorii au fost nevoi]i s`-[i f`r` preten]ii Accent (1.780 de schimbe radical strategia de vânz`ri. unit`]i). Biz gabriel.barliga@revistabiz.ro

Cât de important a fost blogul \n promovarea brandului Cosmin Alexandru? Nu [tiu, pentru c` eu nu mi-am f`cut blogul pentru promovare, ci pentru focalizare [i clarificare. Am primit la \nceputul anului un feedback de la un client c` dac` \mi caut` numele pe Google apare \n prea multe locuri [i nu e niciunul \n care s` poat` g`si tot ce \i trebuie despre mine. Eram prea \mpr`[tiat. Atunci m-am gândit c` blogul ar fi cea mai bun` cale s` m` pun la un loc. Cu istoria, cu experien]ele, cu proiectele [i cu gândurile mele. Cum se poate crea un brand personal azi? Construc]ia unui brand personal nu poate ocoli comunicarea \n mass-media [i Internet. |n lumea de business, punctul de plecare al unui brand ar trebui s` fie dezvoltarea unui palier de excelen]`. Doar \n jurul lui se poate crea un brand personal consistent [i durabil. A]i putea s` da]i exemple de trei branduri personale de succes din România? |ntr-un sondaj pe Internet pe care l-am f`cut acum o jum`tate de an, cei mai bine aprecia]i oameni de afaceri s-au dovedit a fi Dinu Patriciu, Ion }iriac [i Bogdan Baltazar, urma]i de Monica Tatoiu [i Camelia {ucu. (Loredana S`ndulescu)


Oamenii Biz DE

CORINA COMAN

Trainerii anului 2009 Îndr`gosti]i de meseria pe care o practic`, încrez`tori în puterea cuvintelor, pu]in ironici, dar siguri pe ei, cei mai buni [ase traineri desemna]i de revista Biz sus]in într-un glas c` pasiunea pentru ceea ce faci este secretul reu[itei profesionale. În cazul lor vorbim de pasiunea pentru oameni, condi]ia obligatorie pentru cei care viseaz` la o astfel de meserie. Restul ingredientelor difer` de la caz la caz.

Sabin G\lceav` Trend Consult MANAGING PARTNER “|mi pl`cea s` ]in traininguri [i s` fac vânz`ri, prin urmare le-am combinat pe cele dou`.” A[a ar putea \ncepe povestea lui Sabin G\lceav`, Managing Partner la Trend Consult. |narmat cu o experien]` de 12 ani \n vânz`ri actualul trainer este convins c` aceast` meserie e cea care i se potrive[te, ba mai mult, spune c` are [i cele trei calit`]i necesare pentru a intra \n prima lig`. Pe lâng` experien]a profesional` \ndelungat`, vorbim despre abilitatea de a \n]elege rapid cursan]ii [i situa]iile cu care ace[tia se confrunt` [i, desigur, despre sim]ul umorului. De fapt pentru a ajunge un trainer de succes trebuie “s` fii pe jum`tate profesor la Harvard [i pe jum`tate clovn”, le spune Sabin G\lceav` tinerilor aspiran]i la un astfel de statut. Un sfat sincer [i credibil, atribute care valideaz` de altfel procesele de \nv`]are conduse de el. Mai mult, G\lceav` pare genul de trainer con[tient c` rezultatele apar doar prin munc` [i perseveren]`. “Cea mai mare provocare pentru mine a fost s` \nv`] finan]e. Cum i-am f`cut fa]`? M-am apucat s` \nv`]!”, rezum` trainerul printr-un exemplu aparent banal strategia personal` de a trece peste obstacole. Biz

14

Biz

corina.coman@revistabiz.ro


Oamenii Biz FOTOGRAFII DE

VASILE C~MAR~ / VISTA

Adrian Florea Trend Consult MANAGING PARTNER

Organiza]ia studen]easc` AIESEC a fost cea care i-a oferit lui Adrian Florea, Managing Partner la Trend Consult, posibilitatea de a sus]ine prima lui sesiune de training. Doar decorul a fost ceva mai boem. “A fost o sesiune de dou` ore, sus]inut` pe malul m`rii, la Costine[ti. Cred c` mi-a[ da nota nou`, sesiunea a[ face-o doar pu]in diferit acum, dac` ar fi acelea[i circumstan]ele”, \[i aminte[te cu nostalgie momentul, Adrian Florea. |n spirit de glum`, Florea su]ine c` el este vânz`tor de meserie, nu trainer. Dar trainingul e distractiv. {i de ce un ar fi când e[ti \narmat cu mult` energie, coeren]` [i sim]ul umorului, trei calit`]i pe care Adrian Florea le nume[te esen]iale \ndefinirea lui ca profesionist? Re]eta include bine\n]eles pasiune [i dorin]a de a r`spunde provoc`rilor. “Am avut câteva experien]e nefericite cu al]i traineri [i am crezut \nc` de la \nceput c` pot face lucrurile mai bine decât ei”, mai spune Adrian Florea. Cea mai mare provocare pe care trainerul o are de \nfruntat \n prezent este transformarea Trend Consult, companie pe care a fondat-o \n 2007, \ntr-un juc`tor european. Cu toate acestea, \n meseria de trainer, nu ai timp s` te plictise[ti, iar “lumea te ]ine minte”. Biz

Biz

15


Oamenii Biz DE

CORINA COMAN

{tefan P`l`rie Business Associate INTERACT BUSINESS COMMUNICATION

A terminat Facultatea de Cibernetic`, dar, undeva pe parcurs, viitorul programator de calculatoare a realizat c` de fapt “vrea s` lucreze cu oamenii”. Ulterior, cariera de trainer a fost cu siguran]` cea mai natural` alegere pentru un tân`r fascinat de poten]ialul uman. Vorbim despre {tefan P`l`rie, Business Associate la Interact Business Communication. Privind \n urm` cu peste zece ani, când a sus]inut prima sesiune de training, {tefan P`l`rie spune amuzat c`, pentru presta]ia de atunci, [i-ar fi dat cu indulgen]` cel mult o not` de trecere, dar a[a stau lucrurile la \nceput de drum. Drumul despre care discut`m a fost pres`rat cu multiple experien]e profesionale din zona departamentului numit tradi]ional “resurse umane” din cadrul unor asocia]ii [i companii de renume precum AIESEC Belgia, Procter & Gamble sau IBM România. Pe cei de la Interact i-a ales datorit` pasiunii lor pentru cultura na]ional`, pentru maniera \n care adaptau licen]ele interna]ionale la specificul local [i pentru calitatea oamenilor care f`ceau parte din organiza]ie. “Am f`cut [i continuu s` fac training cu mare pasiune, neresim]indu-l ca pe o slujb`”, sus]ine {tefan P`l`rie. Biz

16

Biz

corina.coman@revistabiz.ro


Oamenii Biz FOTOGRAFII DE

VASILE C~MAR~ / VISTA

Costea Dumitrescu Partener ASCENDIS

Primul sfat pe care Costea Dumitrescu, partener la Ascendis, l-ar acorda unui tân`r aspirant la meseria de trainer ar fi s` \ncerce mai \ntâi s` fac` singur orice are de gând s` \i \nve]e pe al]ii. Al doilea sfat ar fi s` se conving` c` \i plac oamenii cu adev`rat [i mai ales c` \i pas` ce simt. “Empatia se \nva]`, dar pentru un trainer standardele sunt foarte sus”, afirm` Costea Dumitrescu, fondatorul cele mai puternice firme de training din România, cu afaceri de 4,3 de milioane de euro \n 2008. De fapt, Dumitrescu recunoa[te c` pentru el cea mai mare provocare profesional` a fost decizia de a trece \n regim privat, moment petrecut \n urm` cu aproape dou`zeci de ani. “Am \nv`]at, am \ncercat, am gre[it, am \ncercat altfel. Cuvintele cheie sunt probabil schimbare [i curaj”, rezum` Costea Dumitrescu aventura antreprenoriatului. Când vine vorba de domeniul trainingului, el \[i cunoa[te foarte bine atuurile ce \l recomand` pentru meseria practicat`. Primul [i cel mai important este cu siguran]` experien]a acumulat` \n ani [i ani de practic`. “Am 20 de ani experien]` la subiectele despre care vorbesc [i mai mult decât atât le practic \n continuare; \mi plac oamenii [i m` intereseaz` ce gândesc. Sunt convins c` nu doar copiii, ci [i adul]ii \nva]` cel mai bine experimentând”, se autocaracterizeaz` Dumitrescu. Biz

Biz

17


Oamenii Biz DE

CORINA COMAN

Decebal Marin Managing Partner CORPORATE DYNAMICS INTERNATIONAL

“La \nceput a fost impulsul de a \mp`rt`[i celorlal]i ceea ce eu am experimentat [i cum credeam c` ar trebui f`cute lucrurile”, \[i aminte[te Decebal Marin, Managing Partner la Corporate Dynamics International, motivele care l-au determinat s` \mbr`]i[eze meseria de trainer. Începutul \nseamn`, de fapt, acum mai bine de 17 ani, când Decebal Marin avea s` transforme pasiunea pentru oameni [i comunicare \ntr-o viitoare profesie. Implicarea la nivel \nalt a venit la doi ani de la terminarea facult`]ii, când a hot`rât s` intre \n sfera antreprenoriatului, abordând un business foarte atractiv (rela]iile publice), dar despre care el \nsu[i admite c` nu [tia nimic. “Au fost cinci ani de experien]` [i succese cu foarte mult` munc`, \n care am \nv`]at business [i mai ales management, dar pe banii no[tri, ai ac]ionarilor. Ce nu am reu[it a fost profitul”, sintetizeaz` Marin jocul de-a antreprenorul. Despre meseria de trainer, Decebal Marin are numai cuvinte de laud`: “O meserie bine pl`tit`, elegant`, care \]i permite s` fii la curent cu realit`]ile din multe industrii [i organiza]ii”. Biz

18

Biz

corina.coman@revistabiz.ro


Oamenii Biz FOTOGRAFII DE

VASILE C~MAR~ / VISTA

Octavian Panti[ Managing Director TMI ROMÂNIA

Sigur pe el, Octavian Panti[, Managing Director la TMI România, afirm` f`r` ezitare c` [i-ar acorda nota zece pentru preg`tirea, energia [i entuziasmul de care a dat dovad` la primul curs sus]inut \n calitate de trainer. Nota nu ar fi totu[i la fel de mare \n ceea ce prive[te impactul cursului respectiv. Dar tocmai acest aspect l-a motivat s` mearg` mai departe. “Feedback-ul bun \n urma primelor cursuri sus]inute [i senti mentul c` adaug valoare imediat prin ceea ce fac m-au determinat s` aleg aceast` profesie”, sus]ine Octavian Panti[. Dac` nu ar fi lucrat \n domeniul trainingului crede c` i s-ar fi potrivit meseria de arhitect, private banker, jurnalist de business sau osp`tar \n propriul restaurant, dar cu so]ia buc`tar. Bogat` paleta de op]iuni, totu[i a ales HR-ul. Atunci, ce calit`]i \l recomand` ca fiind un bun trainer? “Structurez bine cursurile, dau multe exemple cu care participan]ii pot rela]iona [i men]in o atmosfer` relaxat`. Aceste tr`s`turi ale cursurilor mele duc de cele mai multe ori la ob]inerea unor mesaje clare [i memorabile \n mintea participan]ilor, pe care s` le poat` aplica din aceea[i zi”, r`spunde prompt Panti[, cu riscul de a p`rea lipsit de modestie. Biz

Biz

19


start-up antreprenori DE

ALEXANDRU ARDELEAN

CUM S~…

Te promovezi eficient online Cine ne caut` cel mai repede orice informa]ie de care avem nevoie? Google. Unde putem s` ne reg`sim fo[tii prieteni, colegii de [coal` sau cuno[tin]ele de afaceri? Pe Facebook. Twitter este perfect pentru mesaje scurte [i rapide. Ce au \n comun Google, Facebook, Twitter? Penetrarea puternic` \n rândul a milioane de

despre o companie, nu mai constituie o garan]ie a succesului online [i implicit a unei bune imagini. “O promovare eficient` pe online are foarte multe componente, fiecare dintre ele la fel de important`. Promovarea pe online poate \ncepe de la con struc]ia unui site de prezentare a firmei, a produselor [i serviciilor;

Partner al companiei de promovare [i cercetare pentru online Click Marketing & Research. Odat` stabilit` o strategie clar` [i coerent` de promovare online, cel mai bun lucru pentru o companie, \nainte de a se stabili un buget de promovare \n Internet, este expertiza. Orice organiza]ie trebuie s` angajeze un specialist sau s` apeleze la consultan]i externi, care cunosc \n detaliu domeniul. Gabriel Dalea precizeaz` c` promovarea online \n România este \nc` la \nceputuri [i acest

4 SFATURI PENTRU O PROMOVARE EFICIENT~ ONLINE q Angaja]i-v` speciali[ti sau apela]i la firme specializate care v` pot consilia \n aceast` direc]ie. q |nainte de a \ncepe o campanie, s` v` stabili]i foarte bine obiectivele [i bugetul disponibil. q Nu v` baza]i pe cei care v` promit rezultate peste noapte cu bani pu]ini. q Promovarea online trebuie integrat` \n planul de marketing general.

oameni, interconectivitatea, rapiditatea [i u[urin]a accesului la informa]ii. Cu alte cuvinte, nu e[ti pe Facebook/Twitter, nu exi[ti. |n ultima vreme, observând succesul de care se bucur` aceste canale de socializare, companiile care caut` s` se promoveze \n mediul online au \nceput s` fac` pa[i importan]i \n aceast` direc ]ie. Organiza]iile [i-au creat pagini personalizate pe Facebook, au implementat canale pe YouTube sau [i-au f`cut conturi pe Twitter. Doar un simplu site de prezentare, cu câteva infor ma]ii 20

Biz

apoi optimizarea, expunerea, cre[terea vizibilit`]ii (SEO) sunt la fel de importante dar reprezint` un proces continuu [i de durat` – nu se face peste noapte. Exist` bine \n]eles bannerele sau publicitatea contextual`, care permite afi[area anun]ului sau a reclamei doar pe acele pagini unde [ansa s` atingi consumatori relevan]i pentru respectiva companie este mare. |n plus, exist` [i alte servicii extrem de eficiente: Google Adwords, cataloagele online, blogurile, forumurile”, spune Gabriel Dalea, Managing

lucru se poate observa atât din pre]urile practicate cât [i din diversitatea de metode de plat`. |n final, ceea ce conteaz` pentru o bun` promovare online nu este neap`rat bugetul, ci m`surarea performan]ei. Bugetul nu este atât de relevant la momentul actual, pentru c` România a r`mas mult \n urma ]`rilor dezvoltate. La noi se aloc` 2-3% din bugetul de marketing pentru promovarea online, \n timp ce \n alte ]`ri, procentul sare de 20%. Exist` \ns` o tendin]` de cre[tere a bugetelor, aspect pozitiv remarcat alexandru.ardelean@revistabiz.ro


antreprenori DE

de speciali[tii din online. |n ceea ce prive[te tendin]ele generale, firmele \[i doresc din ce \n ce mai mult s` cheltuiasc` eficient, m`surabil, s` pl`teasc` pentru servicii de calitate, relevan]` [i implicit pentru un pre] corect. Con[tientizarea faptului c` mediul online este o metod` bun` de promovarea era problema de care se loveau consultan]ii pân` acum. Online-ul ofer` posibilit`]i pe care alte media nu le pot oferi decât par]ial. Printre aceste posibilit`]i se num`r` targetarea audien]ei (eficien]` \n spending), interactivitatea direct` cu consumatorii (feedback, mesaje, ratinguri, comentarii, word of mouth – re]elele sociale) sau transmiterea viral` a unor mesaje. Gabriel Dalea a men]ionat \n acest context [i despre aplica]ia pe care Click Marketing & Research a lansat-o – BrandedClick – care \ncearc` s` ajute firmele [i brandurile lor. Este vorba de o singur` platform` unde compania \[i poate posta produsele sau serviciile nou lansate, reclamele sau promo]iile. |n plus, se poate interac]iona cu userii \n mai multe moduri, se pot lansa cercet`ri online, difuza cupoane promo]ionale utilizabile \n magazinele participante. |n ciuda tuturor recomand`rilor speciali[tilor, majoritatea firmelor mici [i mijlocii aleg \n continuare metode de promovare online ieftine sau gratuite, de genul site-urilor de anun]uri, cataloagelor de firme sau, dac` vorbim de site-uri, apeleaz` la link exchange [i banner exchange. De aceea nici nu se ating rezultatele dorite, pentru c` obiectivul urm`rit nu este implementat corect. “Dac` organiza]iile doresc imagine [i brand awareness, ale g anumite mecanisme; dac` doresc vânz`ri [i ROI, atunci voi fi obligat s` apelez la mixuri”, puncteaz` reprezentatul Click Marketing & Research. Astfel c` atingerea obiectivelor este, \n final, ceea ce conteaz` atunci când vorbim de o bun` campanie de promovare online. Plata la mia de afi[`ri nu va duce la o rat` de click mai mare de 0,3% decât excep ]ional, iar de la click pân` la ac]iune se mai adaug` un 1%. Biz

ALINA STANCA

Lenjerie intim` online La \nceputul lunii noiembrie 2008, când mediul de afaceri \ncepea s` fie zguduit de criza financiar`, Irina Chilim se preg`tea de lansarea magazinului online Magielle.ro, o alternativ` tentant` pentru shoppingul de lenjerie intim`. Chiar dac` decizia demar`rii unui start-up \ntr-o astfel de conjunctur` poate p`rea mai degrab` un act de curaj, o analiz` atent` a pie]ei de profil eviden]iaz` premisele unui real succes. “Este o pia]` care promite foarte mult celor care au cuno[tin]ele [i resursele necesare pentru o abordare corect`”, consider` Irina Chilim. Iar fondatoarea Magielle Lingerie Boutique a studiat foarte bine domeniul \nainte s` investeasc` cei 40.000 euro pentru lansarea magazinului. Preg`tirile pentru \nceperea activit` ]ii, care au inclus conceperea shopului online [i amenajarea spa]iului destinat stocurilor, au durat [ase luni [i de[i Irina Chilim venea cu o experien]` de business anterioar`, au existat [i momente dificile, dep`[ite \ns` de capacitatea de a

PROFIL DE FIRM~ anul \nfiin]`rii: 2008 num`r de angaja]i: 2 investi]ia ini]ial`: 70.000 euro cifra de afaceri (estimativ pe 2009): 90.000 de euro alina.stanca@revistabiz.ro

lua decizii corecte \n timp util [i de asumarea eventualelor gre[eli. Ba zându-se pe un proiect de business coerent, Magielle.ro se diferen]iaz` prin selec]ia de lenjerie intim` care cuprinde atât m`rci nou intrate pe pia]a local`, \n exclusivitate, cât [i branduri consacrate deja. “Am reu[it s` ob]inem exclusivitatea pentru anumite m`rci de lenjerie intim`, am ob]inut acordul Calvin Klein Europa pentru a ne asocia imaginea cu a lor [i am organizat campanii de atragere [i fidelizare a clien]ilor \mpreun` cu Meli Melo – Paris [i Yves Rocher”, spune Irina Chilim. Cu toate acestea, businessul Irinei Chilim nu este imun la efectele crizei, cre[terile despre care s-ar fi putut vorbi \n al]i ani l`sându-se acum mai mult timp a[teptate. “Pia]a r`spunde cu greu [i o face \n fa]a altor stimuli decât cei cu care vânz`torii no[tri s-au obi[ nuit. Acest lucru ne-a determinat s` ne regândim previziunile pe termen me diu [i lung [i s` \naint`m cu pa[i mici [i siguri.” Irina Chilim nu crede c` afacerile online sunt mai ferite de efectele crizei decât cele tradi]ionale, dar crede c` ele se bucur` de câteva avantaje, printre care se num`r` costurile de administrare mai sc`zute [i o acoperire na]ional` extrem de facil`. Biz

Biz

21


start-up antreprenori DE

LOREDANA S~NDULESCU

O relocare, v` rog... “Este oricând posibil ca la un moment dat s` m` stabilesc \ntr-o alt` ]ar` pentru o nou` afacere sau altceva. Nu [tiu \ns` de acum lucrul acesta”, declar` Cor de Groot, un olandez care de 13 ani tr`ie[te [i face afaceri \n România. Cor de Groot a c`l`torit mult [i a \nceput s` munceasc` de tân`r. La 23 de ani era deja la al doilea job – se angaja \n vânz`ri – la o firm` de import-export plante. Ulterior, timp de doi ani, s-a \ntors la [coala de transport [i logistic` deoarece avea \n plan s`-[i deschid` o afacere \n acest domeniu. La scurt timp dup` absolvirea [colii a plecat pentru o jum`tate de an \n Australia, cu un job sezonier. |n 1989 s-a \ntors \n Olanda, unde a \nceput s` lucreze pentru o firm` de reloc`ri. Din aceast` pozi]ie, lunar, era trimis s` organizeze traininguri pentru angaja]ii de la companii din Rusia, Iugoslavia, Albania, Bulgaria, Serbia, Muntenegru, Polonia. A[a a ajuns [i la noi \n ]ar`. |n 1991, firma la care lucra l-a trimis \n România cu misiunea de a coordona reloc`rile birourilor din ambasade. |n 1995, a fost numit Branch Manager pentru filiala companiei olandeze din România. Un an mai târziu, renun]a la aceast` pozi]ie [i \[i \nfiin]a propria firm` de reloc`ri. A \nceput cu un singur angajat [i un camion de 7,5 tone cump`rat \n leasing [i garantat de tat`l sau. Investi]ia \n propriul business s-a ridicat la 20.000 euro. A devenit reprezentantul local al uneia dintre cele mai mari firme de mut`ri din Europa, parteneriat care continu` [i ast`zi. GLOBAL GOUP Primul mare client Cifra de afaceri pentru 2009 (estimare): câ[tigat a fost ING 3 milioane de euro Bank, care \n 1997 [i-a Num`r de angaja]i: 52 mutat birourile din Investi]ia total`: 1,5 milioane de euro WTC \n sediul Kiseleff. Firma a crescut de la an la an \ncet dar sigur, ajungând acum la un num`r de peste 50 de angaja]i [i la un parc auto mult extins. |n 2000, când De Groot a vizitat SUA, a v`zut acolo ceea ce americanii numesc Document Storage, adic` depozit de arhive documente. |ntors \n ]ara adoptiv`, olandezul a riscat o investi]ie de 70.000 euro [i a venit cu ideea de a \nchiria o hal` de propor]ii pentru a-[i deschide un business de arhiv` [i depozitare de documente. La jum`tate de an de la \nfiin]are, a ap`rut [i primul client. Iar ceilal]i nu s-au l`sat prea mult a[tepta]i. |ntre 22

Biz

2001 [i 2006, noua firm` de depozitare [i arhivare a ajuns la o cifr` de afaceri de un milion de euro. 2006 a fost anul \n care De Groot a cunoscut un investitor olandez cu care s-a asociat pentru a extinde businessul. A fost [i momentul \n care compania [i-a schimbat numele \n Global Group. Au investit \mpreun`, \n 2007, aproximativ un milion de euro pentru achizi]ia unui teren \n afara Bucure[tiului [i construirea unui depozit care va fi finalizat cel mai probabil la sfâr[itul acestui an. |n 2008 a ap`rut [i un al treilea asociat \n Global Group, un investitor olandez specializat \n programul de soft care va fi implementat odat` cu noua lansare. De[i este un an de criz`, De Groot are planuri mari. Vrea s` centralizeze toat` activitatea companiei \ntr-un singur loc printr-o investi]ie \ntr-o cl`dire nou` de birouri, inten]ioneaz` s` extind` capacitatea de arhivare \ntr-un depozit nou [i, nu \n ultimul rând, sper` s` reu[easc` s` achizi]ioneze anul acesta o alt` firm` de mut`ri [i una de arhivare pentru a dezvolta afacerea. Toate deciziile pe care le-a luat demonstreaz` c` are spiritul antreprenorial \n sânge. Provine dintr-o familie de oameni de afaceri [i de la ei crede c` a prins gustul de a dezvolta propriul business. Cu stilul românilor de a face afaceri s-a deprins \n timp. A observat c` oamenii de afaceri români obi[nuiesc s` conduc` ma[ini scumpe, pe când, \n general, afaceri[tii din Olanda conduc ma[ini din clasa de mijloc. A mai observat [i c` românilor le place s` vorbeasc` mult. “Ca oameni de business, olandezii, sunt mai «la obiect» decât românii. Nu se \ntâlnesc la restaurant pentru a discuta ce se poate rezolva [i la telefon”, spune De Groot. Este con[tient [i de dificult`]ile pe care le implic` un business aici. “Spre deosebire de România, \n Olanda legile se schimb` destul de rar, chiar dac` [i acolo este birocra]ie, \ns` totul se mi[c` repede. Pe când \n România se mi[c` foarte \ncet”, spune olandezul. Teoretic, din acest punct de vedere i-ar fi fost mai u[or \n Olanda, dar nu are aceast` garan]ie. {i-a croit propriul drum aici [i \i merge bine. Biz loredana.sandulescu@revistabiz.ro


antreprenori start-up

Biz

23


green reciclare DE

ALEXANDRU ARDELEAN

OPERA}IUNEA RECICLAREA TELEFONULUI MOBIL! Problema recicl`rii \n România nu a fost niciodat` una care s` fac` parte din structura noastr`. De ce? Pentru c` nu exist` (\nc`) \n cultura noastr` civic` aceast` no]iune. Dar lucrurile \ncep s` se schimbe.

Schimbarea a venit odat` cu intrarea României \n UE dar [i cu aportul companiilor multina]ionale, astfel \ncât reciclarea, care \n alte ]`ri a devenit o tr`s`tur` comun` a comportamentului civic, a \nceput timid, timid s` \[i g`seasc` loc [i la noi. Una dintre ini]iativele care privesc reciclarea telefoanelor mobile vine de la Vodafone România, care a lansat, \n luna martie 2007, Programul na]ional de reciclare a telefoanelor mobile [i a accesoriilor. Prin acest program, compania colecteaz` telefoane mobile [i accesorii – baterii, \nc`rc`toare, dispozitive handsfree, cabluri de date – indiferent de starea de func]ionare a acestora, \n scopul recicl`rii, de la to]i utilizatorii de telefonie mobil` din România, \n punctele special amenajate din toate magazinele proprii din ]ar`. Din 2007, programul este o constant` \n ac]iunile Vodafone. 24

Biz

|n acest an, reprezentan]ii companiei au dezvoltat programul pu]in diferit, al`turându-l unui concurs online de fotografie pe teme de mediu. Astfel, pe site-ul www.mediucurat.ro, pasiona]ii celor dou` domenii s-au putut \nscrie \n competi]ie cu o imagine din ora[ul lor care reprezint` o zon` sau un loc deosebit, unic, ce se distinge \n peisajul urban. Cele mai interesante poze au fost alese din peste 200 de imagini \nscrise \n concurs. “Programul na]ional de reciclare a telefoanelor mobile

[i accesoriilor contribuie la reducerea cantit`]ii de de[euri electronice pentru un mediu mai curat [i mai s`n`tos. |n acela[i timp, prin acest program, Vodafone România contribuie la realizarea obiectivului de ]ar` privind reducerea polu`rii prin aceste de[euri, a[a cum este stabilit prin legisla]ia european`. De asemenea, la nivelul Vodafone Group, acest program se \nscrie \n strategia de dezvoltare durabil`, astfel \ncât sus]inem \ndeplinirea obiectivului anual alexandru.ardelean@revistabiz.ro


reciclare

al grupului. |n anul financiar 2008/2009, Vodafone Group a colectat 1,82 milioane de telefoane pentru reciclare, dep`[ind astfel cu 300.000 de unit`]i ]inta stabilit`”, a declarat pentru Biz Angela Gale]a, Senior Project Manager Corporate Responsibility \n cadrul Vodafone România. Costurile pentru derularea programului sunt suportate integral de companie, atât din punct de vedere logistic, cât [i din punctul de vedere al materialelor de informare (afi[e, pliante, site-ul programului www.reciclam.ro). Veniturile ob]inute sunt apoi donate \n totalitate c`tre proiecte de mediu. Anul trecut, suma ob]inut` din reciclarea telefoanelor a fost de 4.000 euro [i a fost completat` de companie pân` la 10.000 euro, sum` ce a fost donat` proiectului S`ptamâna Mobilit`]ii Europene derulat de Funda]ia pentru Parteneriat din Miercurea Ciuc. |n acest an, suma strâns`, 5.000 de euro, a fost donat` asocia]iei Viitor Plus pentru programul “Adopt` un copac!”, prin care vor fi planta]i 500 de copaci [i apoi \ngriji]i pentru a ajunge la maturitate. Mai mult, Vodafone vrea s` implice [i angaja]ii \n acest proiect. Fiecare angajat va putea s` adopte un copac, de care s` aib` apoi grij`.

RECICLAREA PENTRU TO}I Poate v` \ntreba]i ce se \ntâmpl` cu telefoanele reciclate. Vodafone lucreaz` cu un

partener, Regenersis Plc, care se ocup` de repararea sau valorificarea componentelor. Periodic telefoanele [i accesoriile colectate \n magazine sunt trimise c`tre un punct de colectare central Vodafone, de unde sunt preluate de Regenersis. Telefoanele \n stare de func]ionare sunt recondi]ionate [i reutilizate \n ]`ri \n curs de dezvoltare, facilitând astfel accesul la serviciile de telefonie mobil` utilizatorilor cu posibilit`]i materiale limitate. Terminalele [i accesoriile care nu pot fi reparate sunt dezmembrate, iar materialele componente sunt recuperate [i refolosite pentru fabricarea de echipamente noi, printr-un proces de reciclare ce se deruleaz` \n afara României. Dintr-un telefon se poate refolosi cam 99%. Din num`rul total de telefoane recuperate de Vodafone, 48% au fost recondi]ionate pentru ]`rile \n curs de dezvoltare, iar 52% au fost refolosite pentru echipamentele noi. |n alte ]`ri, de pild` Anglia, companiile de telefonie mobil` ofer` sume de bani, modice, care s` stimuleze utilizatorii de telefoane mobile s` le dea la reciclat. |n România nu a fost implementat un asemenea sistem, pentru c` “\nc` de la lansarea programului am pus accent pe latura educativ` a acestuia, prin crearea unei atitudini responsabile fa]` de mediu [i mai pu]in pe partea de recompensare. |n acela[i timp \ns`, avem \n vedere [i posibilitatea introducerii unor recompense pentru cei care dovedesc prin atitudinea lor c` le pas` de mediul \nconjur`tor [i

aduc un telefon vechi la reciclat. Credem \ns` c` dimensiunea educativ` ar trebui s` aib` \ntâietate \n toate ac]iunile care privesc reciclarea [i protejarea mediului, pentru c` doar prin schimbarea mentalit`]ilor se poate ajunge la schimb`ri majore \n atitudinea oamenilor fa]` de mediu”, mai spune Angela Gale]a. |n plus, compania ia \n calcul, \n func]ie de evolu]ia programului [i de cererile primite, [i posibilitatea ca pentru viitor s` ofere clien]ilor

PROGRAMUL NA}IONAL DE RECICLARE A TELEFOANELOR MOBILE {I A ACCESORIILOR IMPLEMENTAT DE VODAFONE ROMÂNIA S-A DOVEDIT A FI EXTREM DE PROLIFIC. |N PRIMII DOI ANI DE DESF~{URARE, MARTIE 2007 – MARTIE 2009, AU FOST COLECTATE {I RECICLATE DOU~ TONE DE TELEFOANE {I ACCESORII, REPREZENTÂND UN NUM~R TOTAL DE PESTE 8.000 DE TELEFOANE {I 470 KG DE ACCESORII. modalit`]i noi de trimitere a telefoanelor reciclate, prin curier, de exemplu. Cu toate acestea, schimb`rile de atitudine se realizeaz` \n timp, prin asemenea ac]iuni, constante, pentru conservarea mediului \nconjur`tor, cu o component` educativ` serioas`. Vodafone a \nceput schimbarea \n primul rând din interior: angaja]ii companiei sunt implica]i \n proiectul S`pt`mâna Recicl`rii Telefoanelor Mobile, care a debutat \n luna martie 2006 ca program-pilot de reciclare a telefoanelor mobile [i a accesoriilor. Campania a avut un succes nea[teptat, pân` \n prezent adunându-se 2.400 de telefoane vechi. Programul a devenit o tradi]ie, fiind reluat \n fiecare an. Biz

Biz

25


green reciclare DE

ALEXANDRU ARDELEAN

SUMMIT

GreenBiz Forum 2

Revista Biz organizeaz` cea de-a doua edi]ie a GreenBiz Forum, pe 13 octombrie, la Hotel Intercontinental. Aceast` edi]ie este dedicat` analizei \n profunzime a fenomenului green, a tendin]elor dar [i a previziunilor \n domeniu. Printre speakerii care au acceptat invita]ia la GreenBiz Forum 2 se num`r` Martin Neureiter, Task Group Leader al ISO, care lucreaz` la elaborarea standardelor ISO 26000 pe CSR ce vor fi valabile din 2010, Doru Mitrana, director executiv la MaiMultVerde, Drago[ Dehelean, director general la Selenis, John Aston, General Manager la AstonEco Management, [i al]ii. |n plus, va fi organizat [i GreenFair, expozi]ie cu standuri a celor mai importante proiecte green/CSR din România. Detaliile despre program le g`si]i la http://www.bizforum.ro. Biz

DECEMBRIE VERDE |ntre 7 [i 18 decembrie are loc la Copenhaga conferin]a privind schimb`rile climatice, al c`rei scop este adoptarea unui nou acord global, mai ambi]ios, în materie de combatere a schimb`rilor climatice. Tratatul actual (Protocolul de la Kyoto) expir` la sfâr[itul anului 2012. Protocolul de la Kyoto nu a impus obliga]ii ]`rilor în curs de dezvoltare, îns` statele industrializate doresc ca India [i China s` li se al`ture, luându-[i angajamentul de a reduce emisiile. Conferin]a va aduna reprezentan]i la nivel \nalt din 192 de ]`ri. UE [i alte puteri economice au convenit asupra necesit`]ii de a contribui la acoperirea costurilor pe care le implic` reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser` în ]`rile în curs de dezvoltare. UE estimeaz` c`, pân` în 2020, ]`rile în curs de dezvoltare vor avea nevoie anual de circa 100 de miliarde de euro pentru a preveni cre[terea cu peste 2°C a temperaturii globale medii. Este nevoie de o finan]are public` interna]ional` cuprins` între 22 [i 50 de miliarde de euro, urmând ca fiecare ]ar` s` contribuie în func]ie de nivelul de emisii de care este responsabil` [i de capacitatea sa de a pl`ti. UE va contribui, pân` în 2020, cu o sum` anual` cuprins` între 2 [i 15 miliarde de euro, iar restul va veni din partea altor ]`ri industrializate. UE mai propune [i o contribu]ie din partea sa, cu valori între 500 de milioane [i 2,1 miliarde de euro, pentru perioada 2010-2012. (Alexandru Ardelean) 26

Biz

Martin Neureiter

|n exclusivitate pentru Biz, Martin Neureiter, Task Group Leader al ISO, [i John Aston, General Manager la AstonEco Management, au r`spuns la câteva \ntreb`ri despre fenomenul Green

1. Consider c` mi[carea “politic`” green [i-a atins limitele, a[a cum se poate observa din rezultatele alegerilor de oriunde din Europa. Dac` vorbim de mi[carea green a ONG-urilor avem la ce ne uita. Pe de o parte, exist` o con[tiin]` \n cre[tere pentru produc]ia etic`, comer] echitabil, drepturi sociale, iar pe de alt` parte, problemele de mediu au ajuns \n rândul maselor. 2. Tendin]a principal` este de a l`rgi termenul eco de la problemele legate de mediu pân` la includerea altor probleme sociale, etice, de diversitate. ISO 26000 este o reac]ie la acest lucru, prin care s` mut`m accentul de la ISO 14000 (managementul mediului) la un management social mai larg, care are impact asupra tuturor. 3. Provoc`rile sunt legate de conturarea unei imagini foarte clare a ceea ce \nseamn` s` fii verde. Green a devenit o mi[care de mas`, care are o parte bun`, dar [i una rea, \n sensul c` nim`nui nu \i mai pas` cu adev`rat. Trebuie asumat idealismul \n strategiile de afaceri pentru a vedea cu adev`rat ce se ascunde sub fenomenul de mas` green.

John Aston

1. Mi[carea green, ca atâtea alte mi[c`ri, are o caracteristic` principal`: reprezint` multe lucruri pentru mul]i oameni diferi]i. Mi[carea green este \n general confuz` [i are nevoie de mai mult` informare [i dezbateri holistice.

1. Cum caracterizezi mi[carea green \n acest moment? 2. Care sunt principalele tendin]e \n domeniul ecologiei? 3. Care sunt principalele provoc`ri green?

2. O tendin]` principal` este faptul c` “eco” este urmat de cuvinte precum sustenabilitate, tehnologie, integrare, inova]ie, oportunitate, consumerism, comportament, produse, con[tiin]` [i chiar marketing. Unele dintre aceste concepte au rezultate reale \n spatele lor, a[a cum este eco-inova]ia, care produce mai multe solu]ii pentru problemele reale cu care ne confrunt`m. O alt` tendin]` este recunoa[terea faptului c` gener`m prea multe de[euri prea u[or [i prea repede. 3. Principalele provoc`ri includ: g`sirea unor eco-solu]ii care s` contribuie la dezvoltarea afacerilor [i a comunit`]ilor, solu]ii care sunt sustenabile \n toate climatele economice; crearea de parteneriate locale \n loc s` a[tep]i s` fac` al]ii acest lucru, de exemplu, de ce s` a[tepti un mare supermarket s` aduc` mâncare eco, când putem cump`ra produse bio de la fermieri din jurul ora[ului \n care locuim. alexandru.ardelean@revistabiz.ro




online marketing

E N I L ON G N I T E M AR K E R E T L A PU Internet marketing-ul este un univers al extremelor \n Rom창nia anului 2009. Doar c창]iva juc`tori, \n general companii mari, investesc constant [i serios \n online. La polul opus sunt ceilal]i, marea majoritate, cei care doar cred c` fac online marketing. DE LOREDANA S~NDULESCU FOTOGRAFII: VISTA COMMUNICATIONS

Biz

29


online marketing

PERCEP}II

Internet marketing made in România Este \n stadiul unui copil care trece de la cuvinte silabisite la propozi]ii [i fraze cu \n]eles. |ns` e vorba \n acest caz de un F`t-Frumos, care cre[te \ntr-o zi cât al]ii \n zece. E posibil ca \ntr-un an s` ajung` la nivelul de gimnaziu, iar \n doi... Lucian Despoiu, General Manager, Kondiment

Pia]a de marketing pe Internet \n România e undeva pe la sfâr[itul \nceputului, chiar dac` au trecut mai mult de zece ani de când a ap`rut aceast` activitate la noi. Avem câteva agen]ii fullservice, câteva agen]ii online de web design [i web development care deruleaz` [i activit`]i de marketing online pentru clien]ii lor. Avem [i agen]ii specializate, cum ar fi e-mail marketing (White Image) sau social media (Standout). Unele companii deruleaz` in-house activit`]i de marketing online, prin responsabilii de marketing, [i apeleaz` direct la furnizorii de solu]ii. |n ultimii doi ani au ap`rut departamente dedicate sau chiar agen]ii dedicate de online/digital ale marilor agen]ii de publicitate. Ionu] Oprea, General Manager, Standout

30

Biz

M

cCann Erickson România a câ[ tigat contul Toshiba \n urma unei invita]ii la pitch primite via Facebook. Echipa Google Adwords Romania [i-a lansat blog, iar Facebook a raportat o cre[tere a num`rului de conturi active pentru România de 3.000% \ntr-u n singur an de zile. Acestea erau [tirile momentului când am pornit documentarea pentru acest material. Când am \nceput s`-l scriem, nout`]ile din online erau deja altele: Twitter a fost evaluat la un miliard de dolari de c`tre un grup de investitori, triplu fa]` de suma la care fusese estimat \n urm` cu cinci-[ase luni. Când revista va fi ie[it din tipar, pe ordinea de zi vor fi cu certitudine alte ve[ti. Acesta este Internetul. Mereu apare ceva nou [i ceea ce ieri era subiectul momentului, mâine poate deveni deja ceva banal. Viteza de propagare nu are limite. Odat` aruncat` o informa]ie \n mediul online, barierele de spa]iu [i timp dispar. Cât despre control, nici nu mai poate fi vorba. Odat` cu mediul online s-au schimbat multe, [i marketingul \mpreun` cu acestea. “Uita]i de Kotler [i pune]i-v` la curent cu site-urile de specialitate!”, se spune acum. Cât din Ko tler mai este valabil la ora actual`, ce legi r`mân imuabile [i ce s-a schimbat? Ce \nseamn` Internetul pentru marketing [i care sunt, \n noua paradigm`, regulile de comunicare? Sunt doar câteva din \ntre b`rile cu care am pornit acest demers. Ulterior, pe m`sur` ce am discutat cu mai mul]i consultan]i [i oameni de marketing din pia]`, am adunat mai multe fa]ete ale problemei care laolalt` compun o imagine, cât mai

complet`, sper`m noi, despre ceea ce \nseamn` Internet marketing \n România anului 2009.

Web, online, Internet, buzz, viral… marketing. Pân` la urm`, despre ce este vorba? Marketingul \nseamn` ini]ierea [i \ntre]inerea unui dialog – dialog care acum se se poart` \n mai multe medii [i cu mai multe publicuri. |n mod natural, marketingul [i brandurile, \n spe]`, se mut` acolo unde se afl` [i publicurile lor. |n cazul de fa]`, pe Internet. Redus la esen]`, marketingul online e tot marketing, doar canalul de comunicare se schimb`. {i de aici decurg o serie de reguli [i concepte noi. |n

TREI |NTREB~RI |NAINTE DE A FACE ONLINE MARKETING

Care sunt obiectivele? Este Internetul un canal de comunicare potrivit pentru nevoile de business ale companiei? Exist` disponibilitatea unei investi]ii (de timp) pe termen lung?

primul rând, dup` cum bine atrage aten]ia Daniela Dimitriu, Head of Marketing la Generali Asigur`ri, Internet marketing-ul nu este o formul` magic` pe care “fetele de la marketing” sau “b`ie ]ii de la vânz`ri” o rostesc la apus de soare [i brusc, a doua zi, se trezesc cu cre[teri [i vânz`ri mai mari cu 2- 3 zerouri. Internet marketing-ul nu este “o in canta]ie” care face minuni peste noapte [i \n niciun caz nu se poate axa \ntreaga strategie de comunicare numai \n jurul acestui concept.


online marketing

Pe de alt` parte, nu este mai pu]in adev`rat c` Internet marketing-ul reprezint` o solu]ie de adaptare la situa]ia actual` care necesit`: bugete decente, timp de reac]ie rapid din partea consumatorilor, flexibilitate \n implementare la care se adaug`, fire[te, m`surabilitatea rezultatelor \n timp real. “Când presiunea se pune pe costuri [i rezultate imediate, Internetul poate crea mirajul unei solu]ii salvatoare”, crede Daniela Dimitriu. Este oare Internet marketing-ul o solu]ie salvatoare? Dac` este “f`cut cu cap”, \n mod coerent [i constant, f`r` preten]ia de a ob]ine rezultate peste noapte, s-ar putea spune c` da – este o solu]ie extrem de eficient`. Ce anume recomand` online marketing-ul drept o solu]ie viabil`? Argumente sunt destule. Cel pu]in dou` sunt extrem de puternice: “audien]a [i complexul de instrumente [i vehicule pe care le ofer` acest mediu”, consider` Ionu] Oprea, General Manager al agen]iei Standout. Pe de o parte vorbim deja de peste 7 milioane de utilizatori de Internet \n România, utilizatori care se informeaz` [i se distreaz` pe Internet [i care sunt din ce \n ce mai greu de g`sit [i de convins prin alte medii. Pe de alt` parte, Internetul ofer` mult mai multe moduri de interac]iune cu utilizatorii [i oportunit`]i de marketing decât orice alt mediu. Pe Internet este necesar` existen]a cel pu]in a unui site de prezentare, care, la modul ideal, ar trebui s` fie interactiv. |n plus, prezen]a trebuie extins` \n locurile \n care utilizatorii sunt deja prezen]i \n num`r mare: motoare de c`utare, social media, site-uri specializate etc. Pe Internet, media nu mai este mesa-

jul, ci doar un vehicul prin care se cre[te prezen]a \n online. Activi t`]ile de marketing online nu vor substitui niciodat` publicitatea, ci o vor ajuta s` devin` mai eficient`. Pe Internet, efectul publicit`]ii se poate m`sura mult mai u[or. Pe Internet se pot crea propriile canale de comunicare cu utilizatorii din grupul ]int`, pr intr-un newsletter sau un blog propriu, se poate participa la discu]iile dintre ei prin social media. Nu \n ultimul rând, brandul poate ie[i la iveal` acolo unde trebuie prin publicitatea \n motoarele de c`utare. Justin Kadima, General Manager la Republika Interactive, este de p`rere c` a privi Internet marketing-ul ca pe o solu]ie salvatoare este o exagerare. Toate beneficiile care-l recomand` nu fac din online decât o alternativ` mai mult decât viabil`. |n plus, sunt cazuri \n care se constat` o adev`rat` frenezie fa]` de rolul salvator al Internetului \n planurile de marketing. |ns` de cele mai multe ori, entuziasmul r`mâne la nivel declarativ. “Marketingul online este \nc` un domeniu la \nceput, \n care se investe[te timid [i haotic. De[i unii clien]i sunt deschi[i la propunerile legate de online, multe idei se blocheaz` \n faza de bugetare. Astfel online-ul continu` s` fie cenu[`reasa marketingului \n ceea ce prive[te banii aloca]i”, consider` Radu Ionescu, Managing Director la Kinecto.

“Sky is the limit”... dar cât de departe e cerul? A[a cum arat` pia]a acum, toate semnalele indic` faptul c` de poten]ial nu duce lips `. Cel pu ]in câ]iva ani de acum \nainte pia]a va continua trendul ascendent. Problema este cum [i cât de repede se

PERCEP}II

Internet marketing made in România Pia]a local` de Internet marketing este fragmentat`, brownian`, inovatoare [i antreprenorial`. Radu Ionescu, Managing Director, Kinecto

Pia]a de Internet marketing local este \n urm` fa]` de ]`rile cu tradi]ie \n acest domeniu, dar nu cu mult. Dinamica Internet marketingului \n România arat` un viitor promi]`tor. Din p`cate nu exist` \nc` o viziune strategic` \n abordarea conceptului de Internet marketing, multe companii arunc` m`run]i[urile c`tre acest segment, multe dintre agen]iile specializate \nc` nu integreaz` strategia de Internet marketing \n strategia general` de business. Exist` [i excep]ii – companii ce dedic` mai mult` aten]ie domeniului, aloc` bugete de marketing din ce \n ce mai ridicate pentru acest mediu, companii ce au \n]eles oportunit`]ile [i acum le exploateaz`. Mihai Dr`gan, Manager MB Dragan

Biz

31


online marketing

PERCEP}II

Internet marketing made in România Cu riscul de a fi considerat` o erezie, \ndr`znesc s` spun c` anul acesta, sub presiunea eficientiz`rii bugetelor online, pia]a local` a \nceput s` ias` cu concepte [i tactici de marketing interactiv care s` fie axate pe eficien]` [i ROI. Spun aceasta pentru c` Internet marketing nu \nseamn` numai “bannere pe site-uri” – acestea fiind doar una dintre tacticile de promovare a unui concept prezentat online. Este un bun \nceput. Alex Vi[a, General Manager, Hyperactive

Suntem \ntr-o etap` incipient`. A[ putea spune chiar primitiv`, \ns` conota]ia peiorativ` a termenului nu este cea mai potrivit`. Se estimeaz` c` anul trecut pia]a de online advertising a fost de 20 mil. euro (\ns` estimarea a fost f`cut` pornind de la raport`rile regiilor locale [i pe partea de display advertising). Dac` ar fi s` lu`m \n calcul [i Google, care se estimeaz` c` a f`cut \n jur de 10 mil. euro \n România, rotunjind apoi cu ce au mai f`cut agen]iile pe proiecte speciale, se poate ajunge pe la 35 mil. euro. Dac` e s` compar`m aceast` cifr` cu volumul consumat \n alte medii, TV [i print de exemplu, \n]elegem etapa \n care se afl` online marketing-ul la noi. Justin Kadima, General Manager, Republika Interactive 32

Biz

vor mi[ca lucrurile. |n ceea ce prive[te strict cre[terea, Ionu] Oprea vorbe[te despre dou` poten]iale niveluri de dezvoltare. Primul este atragerea unor bugete cât mai mari de la companiile care deja folosesc Internetul, pentru a le cre[te rezultatele activit`]ilor de marketing online, care ulterior se vor reg`si \n vânz`ri, profit [i vor genera la rândul lor bugete mai mari. Cel de-al doilea nivel de cre[tere ar putea fi atragerea companiilor care \nc` nu au folosit Internetul. |n acest din urm` caz, vor fi implicite sume mai mari de bani, \ns` [i efortul va fi \nzecit. Din cele peste 200.000 de firme române[ti, Mihai Dr`gan, Manager la MB Dr`gan, estimeaz` c` doar maximum 1% aloc` un oarecare buget de marketing online, de[i Internet marketing-ul ar fi foarte potrivit pentru dezvoltarea celorlalte 99%. De asemenea, conceptul de Internet marketing este \mp` mântenit doar \n Bucure[ti, de[i utilizatori de Internet exist` [i \n restul ]`rii. “Frumuse]ea Internetului este c` \ntotdeauna, indiferent câte site-uri [i servicii exist`, dac` ideea este bun`, e loc pentru oricine. {i lucrul cel mai frumos este c` nu e nevoie de o megacorpora]ie [i de mul]i bani. Sunt necesare doar un computer, conectivitate la Internet [i atitudinea potrivit`”, spune Adrian Alexandrescu, Managing Director la Interactions. Dar care este atitudinea potrivit`? E nevoie de curaj \n primul rând. {i de deschidere. “Când te duci s` prezin]i un proiect cu adev`rat avangardist [i inovator, se \ntâmpl` s` fii refuzat de fric`”,

poveste[te Alex Vi[a, General Manager la Hyperactive. Clien]ii se tem de necunoscut, prin urmare agen]iile trebuie s`-[i descopere calit`]ile de negociere [i persuasiune pentru a ob]ine aprob`ri pe idei neconven]ionale, mai ales c` toat` lumea [tie c` vechile re]ete nu mai func]ioneaz`. “Cea mai mare provocare a Internet marketing-ului este una psihologic`”,

OPINIE

e-mail marketing Pe ansamblu, sunt mai multe aspecte care ar caracteriza pia]a local` de e-mail marketing. Din punctul de vedere al solu]iilor c`utate de marketeri, pia]a este \mp`r]it` \n trei categorii: marketeri care caut` doar solu]ii de trimitere a e-mail-urilor, marketeri care [i-ar dori anumite func]ionalit`]i mai avansate din punctul de vedere al interac]iunii cu abona]ii, dar nu know-how-ul necesar [i nici voin]a de investi \n abordarea e-mail-ului ca un canal strategic de comunicare, [i marketeri care au \nceput s` foloseasc` e-mailul la un nivel destul de sofisticat, integrând date din diverse surse, folosind criterii relativ avansate de segmentare. Din punct de vedere valoric [i ca volum, pia]a este \n cre[tere cam cu 75%, pe primele dou` trimestre, \ns` procentul bugetelor alocate este relativ mic. Andrei Georgescu, Managing Partner, White Image


online marketing

sintetizeaz` foarte bine situa]ia Justin Kadima. Oamenii sunt mental seta]i s` opun` rezisten]` fa]` de schimbare. “Ne place statuquo-ul. Nu neap`rat pentru c` e bine sau c` suntem mul]umi]i, ci pentru c` este sigur”, spune Kadima. Sunt pu]ine la num`r argu mentele care ar putea s` desfiin]eze online marketing-ul, cu toate acestea numai cei curajo[i [i vizionari pornesc pe acest drum. Lucrurile stau mai bine decât \n urm` cu câ]iva ani atât din punctul de vedere al deschiderii, cât [i al investi]iilor, \ns`, \n continuare, o mare problem` este c` “graba stric` treaba”. “Foarte rar te \ntâlne[ti cu un brief care spune: «Am acest obiectiv, am bugetul corect pentru el, hai s` st`m, s` ne lu`m timpul necesar pentru a analiza problema [i a face ceva bine». Din p`cate, de cele mai multe ori se spune: «Trebuie s` lans`m mâine!». {i atunci, am v`zut multe campanii la care se simte c` sunt f`cute «pe repede»”, poveste[te Adrian Alexandrescu. Dac` clientul [tie ce rezultate a[teapt`, problema este pe jum` tate rezolvat`, mingea ajungând \n terenul agen]iilor – agen]ii la care nu st`m foarte r`u, cu men]iunea c` \ntotdeauna este loc de mai bine. Situa]ia ideal` ar fi ca agen]ia de[teapt` s` se \ntâlneasc` cu clientul curajos [i deschis la minte. Atunci totul merge ca pe roate. “Din punctul de vedere al ideilor ne batem cot la cot cu agen]iile din toat` lumea. Diferen]a este dat` de bugete”, explic` Radu Ionescu. Cel pu]in din punct de vedere tehnologic, agen]iile române[ti ar fi capabile s` ]in` pasul cu tendin ]ele loredana.sandulescu@revistabiz.ro

momentului. Problemele sunt de alt` natur`. |n opinia lui Adrian Alexandrescu, o problem` major` ]ine de lipsa de oameni de management de proiect ([i/sau client serSCHIMBARE DE PARADIGM~ Planificare Execu]ie Repara]ii [i modific`ri Evaluare

OFFLINE ONLINE 5% 40% 40% 40% 50% 5% 20%

-

SURSA: ADRIAN ALEXANDRESCU, INTERACTIONS

vice) care s` fie capabili s` gestioneze proiecte lungi [i complexe, s` pun` \ntreb`rile potrivite, s` \n]eleag` ce e esen]ial [i mai ales s` aduc` un consens \ntre cerin]ele clientului [i cerin]ele de crea]ie [i programare. Nu este suficient` doar lansarea unui site. Trebuie stabilit ce se va face ulterior cu acel site.O alt` mare problem` este lipsa de per sonal specializat. “|nv`]` mântul formal nu ofer` preg`tire serioas` \n acest domeniu [i practic speciali[tii locali sunt fie autodidac]i, fie au \nv`]at experimentând, fie au aplicat cu no[tin]e de marketing conven]ional pe modele de marketing online”, spune Mihai Dr`gan. La cum arat` lucrurile acum, nu s-ar putea spune c` \nv`]`mântul românesc reu[e[te s` ]in` pasul cu schimb`rile [i nout`]ile din online. “Avem cumva \n antitez` dou` extreme: pe de o parte, avem un mediu extrem de alert, dinamic, deschis [i orientat spre inova]ie (Internetul), iar pe de alt` parte, avem un sistem rigid, care oricum scâr]âie din balamale”, explic` Da-

niela Dumitriu. Oricum \ns` exist` alternative la sistemul de \nv`]`mânt clasic: traininguri, tutoriale [i cursuri, care pot sus]ine [i forma speciali[ti. {i dup` cum crede traine rul \n guerrilla marketing Ciprian St`var, se poate \nv`]a online marketing [i \n facult`]ile româ ne[ti, dar probabil mai degrab` \n c`min decât \n s`lile de curs. |n plus, s` nu uit`m c` agen]iile multina]ionale au divizii puternice \n afara României care preg`tesc specia li[ti pentru filialele din România. Nu \n ultimul rând, experien]a dobândit` prin practicarea acestei meserii [i spiritul autodidact \[i spun cuvântul. Alex Vi[a nici nu crede c` se poate \nv`]a marketing online \n [coal`. Ce \nv`]`m azi despre marketing online va fi dep`[it peste [ase luni, ca s` nu mai zicem peste patru ani. Marketingul online este un domeniu \n care se poate \nv`]a \n permanen]`. |n fond, cea mai bun` [coal` este reprezentat` de experien]a proprie [i miliardele de resurse disponibile unde altundeva decât pe web.

|n loc de concluzie: viralele Nu agen]ia sau clientul decide ce devine viral, ci consumatorul. Deseori, agen]iile anun]` cu surle [i trâmbi]e c` au creat un fabulos spot viral care ulterior se dove de[te un mare fiasco. Alteori, agen ]iilor “le scap` pe net” filmule]e care ajung s` se propage pân` la mi lioane de vizualiz`ri. Rolurile s-au inversat. Puterea este acum \n mâinile consumatorilor. Ei decid ce vor s` vad` [i s` dea mai departe. Biz

Biz

33


online marketing

Social media, noua frontier` \n marketing DE LOREDANA S~NDULESCU

L

G a lansat o campanie pentru televizorul LH 5000 prin care au fost implica]i patru bloggeri influen]i care au avut mân` liber` \n a atrage un num`r cât mai mare de participan]i. Brandul Orange a fost prezent \n online vara aceasta prin Orange Hot Summer, campanie prin care operatorul de telefonie a oferit reduceri \n func]ie de temperatura de afar`. Academia Ca]a vencu este brandul din România cu cei mai mul]i prieteni în re]eaua social` Facebook, iar portalul Tuning Info are cei mai mul]i followers \n re]eaua de microblogging Twitter, potrivit unei analize realizate de agen]ia de marketing [i comunicare online Standout \n peri oada iulie – august. Murfatlar a experimentat ceva mai mult decât o simpl` prezen]` publicitar` pe Internet [i, \n colaborare cu Netalurgica, a dezvoltat o campanie \n re]eaua social` Neogen. {i exemplele pot continua. Mul]i dintre marketeri [i-au dat seama c` nu mai este suficient doar s` ai un website [i s` \ncerci s`-l faci cât mai u[or de g`sit prin inter mediul motoarelor de c`utare. Este vital

ca prezen]a \n online s` includ` [i componenta de social media. Termenul reprezint` o umbrel` pentru infinitele forme de “conversa]ii” ce au loc pe web. “Conversa]ie” este termenul generic pentru o varietate de interac ]iuni mijlocite de Internet, ce implic` postarea de texte, status-uri, fotografii, clipuri video pe diverse site-uri etc. Astfel de ac]iuni pe Internet nu mai sunt de mult ceva inedit. Noutatea ultimilor ani este c` utilizatorii sunt cei care au preluat controlul asupra con]i nutului. Iar \n acest context, brandurilor [i companiilor nu le-a r`mas decât s` se adapteze [i ele la noul univers online, ale c`rui vârfuri de lance sunt platformele de blogging, re]elele de social networking –Facebook, MySpace, Twitter – sau video sharing –YouTube. Principalul avantaj al social media îl reprezint` costul redus al particip`rii. Crearea unui cont pe site-urile de social networking este gratuit`. Investi]ia principal` este una de timp [i perseveren]`. Iar \n timp, printr-o strategie coerent` [i cu mult` aten]ie la detalii, rezultatele pot fi excep]ionale. Evident, exist` [i ris-

De ce se tem marketerii de social media? Nu [tiu suficiente lucruri ca s` \[i dea seama de unde s` \nceap` Nu exist` mijloace clare de m`surare a eficien]ei social media Nu au fonduri pentru social media alocate \n bugetul de marketing Nu au timp acum s` investeasc` \n lansarea unui program de social media Strategia social media nu a fost \nc` testat` Exist` constrângeri legale [i/sau politici corporatiste care nu le permit s` foloseasc` acest gen de activit`]i de marketing Social media nu este considerat` o modalitate eficient` prin care angaja]ii s`-[i petreac` timpul SURSA: EQUATION RESEARCH, “2009 MARKETING INDUSTRY TRENDS REPORT” www.eMarketer.com

34

Biz


online marketing ADN-UL BRANDULUI {I RE}ELELE SOCIALE Dac` brandul vostru este caracterizat de valori precum: INOVA}IE DORIN}~ DE STATUT |N}ELEPCIUNE

Dac` brandul vostru este caracterizat de valori precum: GRIJ~ DORIN}~ DE APARTENEN}~ PROTEC}IE

Dac` brandul vostru este caracterizat de valori precum: R~SF~} DRAGOSTE / SEXUALITATE POPULARITATE

...merge]i pe

Twitter

...merge]i pe

Facebook

...merge]i pe

Hi5

SURSA: STUDIUL “A PEEK INSIDE THE SOCIAL NETWORKS IN ROMANIA” (TWITTER, FACEBOOK, HI5), REALIZAT DE DAEDALUS MILLWARD BROWN & PRODIGY

curi. Sunt exemple de companii care la scurt timp dup` ce [i-au deschi s cont pe Twitter s-au v`zut nevoite s`-l \nchid` din cauza pre judiciilor de imagine cauzate de unele neglijen]e \n utilizarea social media. Per ansamblu, avantajele pe care social media le aduce \n promovarea unui brand dep`[esc de cele mai multe ori poten]ialele riscuri. Beneficiile sunt evidente numai dac` se ia \n calcul faptul c` dou` treimi dintre utilizatorii de Internet din lume viziteaz` re]elele sociale, activitate care a ajuns s` dep`[easc` e-mail-ul în topul activit`]ilor desf`[urate online. Mai mult, timpul petrecut pe aceste re]ele sociale cre[te de trei ori mai rapid decât cel petrecut online în general. A[a cum o mare parte din public a migrat dinspre televiziune c`tre Internet, \n momentul de fa]`, pe Internet, migra]ia are loc c`tre re]elele sociale. Twitter este un canal de comunicare potrivit pentru brandurile care au \n identitatea lor valori precum inova]ie, inteligen]` [i statut. Facebook este un instrument de vizibilitate mai potrivit pentru brandurile a loredana.sandulescu@revistabiz.ro

c`ror comunicare se axeaz` pe valori ca protec]ie, grij` fa]` de ceilal]i, apartenen]` la o comunitate. Hi5 este re]eaua perfect` pentru brandurile orientate c`tre aventur`, r`sf`] dar [i pentru brandurile populare. Acestea sunt concluziile unui studiu calitativ realizat de compania de cercetare Daedalus Millward Brown \n colaborare cu agen]ia de comunicare \n social media Prodigy°. Pentru realizarea acestui studiu au fost alese cele mai populare trei re]ele de socializare din România: Twitter, Facebook [i Hi5. Au fost explorate atât autopercep]ia uti li zatorilor din fiecare re]ea social` \n parte, cât [i percep]ia lor fa]` de utilizatorii celorlalte re]ele sociale. Studiul arat` c` re]elele de socializare se diferen]iaz` prin promovarea unor valori specifice. Twitter este reprezentat de valori precum independen]a, spiritul de aventur` [i dorin]a de dezvoltare profesional`, iar utilizatorii s`i sunt persoane interesate de networking, care \[i doresc s` fie constant informate. Majoritatea celor prezen]i pe Twitter de]in bloguri [i sunt privi]i drept formatori de opinie.

Facebook este o re]ea caracterizat` de valori precum stabilitate, conformism, precau]ie. Utilizatorii s`i sunt persoane educate, care citesc [i urm`resc frecvent blogurile [i folosesc re]eaua pentru a se informa, pentru distrac]ie dar [i pentru a sus]ine diverse cauze sociale. Hi5 este o re]ea social` ai c`rei membri sunt caracteriza]i de valori precum dorin]a de putere, egocentrism, autopromovare. Este un fel de “OTV online”, iar utilizatorii folosesc aceast` re]ea pentru a atrage aten]ia. Studiul a fost realizat \n trei etape: mai \ntâi un blog cu utilizatori de re]ele sociale prin care s-au adunat p`reri despre experien]ele de utilizare a diferitelor re]ele sociale. Apoi câ]iva exper]i au \mp`rt`[it din convingerile [i experien]a lor legate de stadiul actual de dezvoltare al acestor re]ele [i poten]iale tendin]e pe pia]` \n perioada urm`toare. A treia etap` a constat \n organizarea de focusgroup-uri cu utilizatorii celor trei re]ele sociale. Grupul ]int` a fost format din femei [i b`rba]i cu vârste cuprinse \ntre 18 [i 30 ani, utilizatori activi ai uneia dintre cele trei re]ele. Biz

Biz

35


online marketing

Internetul, zeul Google, publisherii, blogurile [i politica Opinie

D

atorit` faptului c` \n mediul online lucrurile evolueaz` mult mai rapid decât \n orice alt domeniu, dezvoltarea industriei este limitat` doar de capacitatea de a pune \n practic` ideile viabile. Din perspectiva ultimilor trei ani, suntem martorii unei evolu]ii certe. Am trecut rapid prin etape de evolu]ie de la “user generated content”, prin blogging, acum urmând trendul “social networking” – Twitter, Facebook, Hi5. |n acest moment asis t`m la “un upgrade” major pe zona de “usability”, “look” [i o stagnare pe zona de con]inut original propriu. Dac` \n urm` cu câ]iva ani se mai g`sea loc u[or pentru un nou domeniu care s` cucereasc` noi fronturi / ni[e de pia]`, acum s` g`se[ti o idee care s` prind` –a devenit destul de dificil. |n acest moment, \ntre marii juc`tori din pia]` se d` o b`t`lie acerb` pentru trafic, indexare [i pozi]ionare. Analizând rapid câteva segmente de pia]`, de la site-urile adresate publicului feminin – lifestyle, familie, copii, divertisment – [i terminând cu cele de interes general, respectiv ziare / [tiri, observ`m cu u[urin]` cvadruplicarea con]inutului / sfaturilor / articolelor. |n marea majoritate a cazurilor reg`sim acelea[i lucruri, u[or coafate pe alocuri. Succesul va fi al acelora care vor reu[i s` genereze con]inut propriu de calitate, materiale elaborate, exclusivit`]i sau [tiri \n premier`. |ndreptându-ne privirea c`tre zona de servicii / prezentare / prestare g`sim [i aici destul de multe exemple care ne l`muresc din dou` clickuri c` e nevoie de determinare pentru a g`si num`rul de telefon, harta sau produsul c`utat. Acest lucru se datoreaz` \n primul rând specifica]iilor administratorilor / ownerilor care vor ca site-ul “s` fie frumos [i primul \n Google” ne]inând cont c` userul \[i dore[te informa]ia rapid [i la \ndemân`. Trecând \n zona politicului, observ`m c` acesta \nc` nu a descoperit pe deplin puterea persuasiv` a unui nou instrument de comuni-

36

Biz

care, sondare [i manipulare cum este Internetul. S-au mul]umit s` \ncerce u[or [i timid cu o campanie electoral` extins` [i pe online \n 2004 [i 2008, a c`rei contribu]ie s-a sim]it suficient cât s` sporeasc` \ncrederea “ale[ilor” \n puterea [i influen]a online-ului. |n prezent, politicienii prezint` o oarecare mi[care pe frontul de blogging, dar aceasta urmeaz` un soi de trend sezonier, [i atunci se posteaz` \n momente cheie, respectiv \nainte de alegeri. {i pentru c` tot aminteam de blogging, aici avem de-a face cu o zon` destul de restrâns` [i slab reprezentat`, de[i \n pia]` se tot vorbe[te despre a[a-zisa “blogosfer`”. Astfel, se constat` c` topul formatorilor de opinie din zona blogosferei este total necunoscut publicului larg, cei mai cunoscu]i [i citi]i bloggeri fiind persoane care au avut [i au o expunere public` \n presa scris` [i audiovizual`, de unde putem concluziona c` onlineul nu are atât de mult impact pe cât ne-am dori, cel pu]in deocamdat`. Ar mai fi de observat tendin]a clar` prin care to]i publisherii \n acest moment se \nchin` zeului Google. Dac` nu e[ti indexat nu exi[ti. Indiferen]a publicului român \n ceea ce prive[te identitatea site-urilor vizitate este o consecin]` a lipsei amprent`rii puternice \n mintea consumatorului a brandurilor din online-ul autohton. S` fie acest lucru din cauza unei duplic`ri a con ]inutului de care vorbeam mai devreme, s` fie din cauza lipsei de originalitate [i aglomer`rii cu informa]ie \n pagin`, s` fie din cauza educa]iei userului [i lipsei lui de experien]` \n ceea ce prive[te utilizarea Internetului? Greu de dat un r`spuns ferm. Probabil c` sunt toate la un loc [i mixate rezult` un trafic mediu direct pe site-uri de maximum 10%. Este clar c` viitorul va fi al publisherilor care vor reu[i s` construiasc` un brand puternic, sus]inut de un con]inut de calitate, suficient de complet pentru a r`spun de unei nevoi permanente a userului, nu unui moft de moment.

ADA COSTACHE, Project Manager, Active Soft


online marketing

|n mediul online nu este permis` birocra]ia DE LOREDANA S~NDULESCU

n online, cel mai important este curajul. {i nu \n ultimul perseveren]a. Pentru ca un brand s` aib` deschidere [i s` reziste pe Internet este nevoie de o atitudine proactiv`. Multe branduri, dup` o prim` experien]` care le produce confuzie, se v`d nevoite s` bat` \n retragere. Internetul devine astfel doar o experien]` sporadic`. Se poate \ns` mai mult. “|]i trebuie curaj [i perseveren]` s` devii relevant online”, consider` Bogdana Butnar, Managing Director & Head of Strategy la MRM Worldwide România, divizia de comunicare digital`, servicii web [i comunicare interactiv` din cadrul re]e lei McCann Erickson. Consecven]a [i rapiditatea sunt, \n opinia acesteia, cele mai mari provoc`ri \n managementul de brand din online. Gestionarea activelor de brand online este grevat` mai ales de memoria scurt` a Internetului. Ce e ast`zi [tirea momentului, mâine va fi uitat pentru c` apar cinci sute de alte lucruri la fel de importante. Pentru a r`mâne \n memoria digital`, companiile trebuie s` se aplece cu perseveren]` asupra dezvolt`rii brandului lor online. Nu e suficient s` ai o campanie de bannere pe an, nu e suficient s` ai o campanie de bannere care s` acompanieze campania ta de TV. “Online-ul nu este doar o alt` media, onlineul este o pia]` care func]ioneaz` aproape independent de lumea offline, cu reguli proprii [i audien]e supra frag mentate care trebuie tratate independent”, subliniaz` Bogdana Butnar. Nu \n ultimul rând, \n online nu este permis` “birocra ]ia”. “Nu este timp de niveluri de aprobare”, spune Bogdana. Dac` vrei s` faci ceva pe Internet [i ideea trebuie s` treac` pe la Senior Brand Manager, Marketing Manager, COO, CEO, board, atunci se poate renun]a. Se nume[te “autostrada

|

loredana.sandulescu@revistabiz.ro

informa ]ional`”. Pe aceast` autostrad` se alearg` cu vitez` [i cine nu poate s` ]in` pasul, trebuie s` “trag` pe dreapta”. O mare capcan` \n care pot c`dea cei care \ncearc` s` fac` promovare pe Internet este perceperea mediului online drept un suport de display similar cu TV-ul, printul, OOH-ul. “Aceast` abordare d` rezultate – atrage oameni pe site, \ncheie tranzac]ii. |ns` nu este decât o abordare pe termen scurt”, spune Mugur P`tra[cu, Managing Partner la agen]ia de comunicare interactiv` iLeo. Mul]i marketeri, sub reflexele mediilor clasice, se limiteaz` la aceast` abordare f`r` s`-[i dea seama c` nu va putea fi sus]inut` decât pompând [i mai mul]i bani. “Acest mediu nu trebuie abordat pe termen scurt”, atrage aten]ia P`tra[cu. O optimizare pentru motoa rele de c`utare dureaz` cel pu]in un an, dup` care activitatea trebuie continuat` \n permanen]`. Un site sau o platform` de brand trebuie s` sus]in` activit`]ile pe un an ale brandului respectiv, cel pu]in timp de un an. Toate acestea sunt la modul ideal. |n via]a real`, din p`cate, “online-ul este este mereu la sec ]iunea «ar fi bine s`-l avem» sau «dac` mai avem buget», spune Mugur P`tra[cu. Iar \n “situa]iile fericite”, se poate \ncadra la sec ]iunea “Exist` bani pentru o campanie online de o lun`”. De[i aparent exist` deschidere, mult` lume nu reu[e[te s` \n]eleag` Internetul [i mecanismenele sale de func]ionare. Cât timp ne vom limita la abord`ri minimaliste [i superficiale, iar rezultatele sunt a[teptate s` apar` este noapte, nu putem vorbi de un management eficient al brandurilor \n sfera digital`. “Este foarte greu s` convingi pe cineva c` a produce con]inut \ntr-un mod continuu este mai ieftin decât s` ai trei activit`]i mari pe an”, concluzioneaz` Mugur P`tra[cu. Biz

MUGUR P~TRA{CU, iLeo Cine porne[te pe acest drum trebuie s` fie sigur c` \[i dore[te acest lucru. Este bine s` fie sigur c` m`car vrea s` experimenteze. Orice activitate f`cut` cu jum`tate de voin]` [i buget poate fi un e[ec. Apoi trebuie s` caute un specialist. S` nu fac` lucrurile de capul lui, pentru c` online-ul este un mediu pe care \l \n]elegi dac` petreci ceva timp aici. Noi facem zeci de campanii pe an [i am trecut prin destul de multe e[ecuri pe care nu le-am fi putut intui \n alt mod decât \ncercând. Este mai ieftin s` nu experimentezi la \nceput. Trebuie s` nu considere vizitele drept indicatorul cel mai important al succesului. Nu \n ultimul rând, este nevoie de mult` r`bdare.

BOGDANA BUTNAR, MRM Worldwide România Primul lucru pe care l-a[ recomanda cuiva care vrea s` promoveze un brand online ar fi s`-[i fac` un blog, apoi s` intre pe un forum [i s` posteze un link la primul articol. n maximum 10 minute cred c` va \nv`]a ce \nseamn` viteza de reac]ie, puterea comunit`]ilor, ce \nseamn` a scrie pentru audien]e online, care sunt regulile de copyright [i promovare. Va mai afla [i c` nu orice tem` de blog aduce celebritatea. 37


http://www.PublicitateOnlinepunctRO/ /Google Adwords_Analytics_AdSense_Pay-Per-Click_CPM_CPC.html?! V-am confuzat definitiv, nu-i a[a? Sunt termeni de publicitate online din care se scot venituri. Care sunt veniturile? Afla]i \n cele ce urmeaz`…

58

DE ALEXANDRU ARDELEAN

de miliarde de dolari. Nu este averea lui Bill Gates, nici a lui Warren Buffett. Suma reprezint` valoarea publicit`]ii online la nivel mondial, estimat` pentru 2009 de c`tre compania de cercetare GroupM. OK, reveni]i-v` din uimire, v` rog, [i citi]i mai departe, c`ci abia acum vin detaliile “suculente”. GroupM consider` c` \n 2010 publicitatea online la nivel global va cre[te, ajungând la aproximativ 65 mld. dolari. Mai mult, \n Marea Britanie, pentru prima dat`, veniturile ob]inute de publicitatea online le-au dep`[it pe cele de pe TV, cifrându-se la 1,75 mld. lire sterline \n prima jum`tate a lui 2009. {i de la Londra la Bucure[ti, unde situa]ia nu este deloc roz, cu toate c` s-au f`cut pa[i mari \n aceast` direc]ie. |n 2008, valoarea publicit`]ii online a fost de aproximativ 20 mil. euro, conform IAB România [i Price water houseCoopers România. “Dac` ne compar`m cu noi \n[ine, fa]` de acum doi-trei ani, pia]a de publicitate online din România este \ntr-o

DRAGO{ STANCA Pia]a de publicitate online este relativ la acela[i nivel ca [i anul trecut. Volumul total de bani investi]i de companiile române[ti \n online s-ar putea s` fie ceva mai mare, \n sume reale.

evolu]ie rapid`, atât \n ceea ce prive[te mixul de marketing folosit (nu doar bannere), cât [i modul de \n]elegere a acestui mediu, de c`tre publisheri, dar [i de clien]i 38

Biz

[i agen]ii. Dac` ne raport`m la pie]e mature, precum Anglia sau SUA, suntem \nc` \n adolescen]` timpurie”, crede Drago[ Stanca, Managing Director al diviziei new media F5 [i membru al board-ului Realitatea-Ca]avencu. |ns` anul crizei se dovede[te a fi un an cu multe provoc`ri pentru industria publicit`]ii, iar online-ul nu face not` discordant`. Se \nregistreaz` sc`deri ale veniturilor, care creeaz` un impact puter nic, dat` fiind dimensiunea pie]ei. La noi, principalul câ[tig`tor este TV-ul, \ns` nici online-ul nu o duce foarte prost. Sunt mul]i juc`tori care “\ncearc` s` reinventeze roata [i adesea standardele industriei ajung s` fie ignorate. Rebate-urile au ajuns la praguri istorice care aduc o premier` incredibil` \n pia]a de online. Suntem pe primul loc \n lume la rebate-uri, exist` companii care ajung s` ofere [i 40% rebate \ntr-o b`t`lie disperat` pentru bugete. |n aceste cazuri au de suferit site-urile, sufocate de condi]iile dure ale crizei, care nu-[i mai pot permite s` se dezvolte sau s` genereze con]inut de calitate. Industria [i-a mutat focusul de la produsul de con]inut de calitate \n zona de generare aleatorie de audien]` statistic`”, puncteaz` Bogdan Gavril`, Senior Advisor Interactive la compania interactiv` Intact Media Group. Cu toate acestea, domeniul se consolideaz` [i merge \nainte. Nici m`car falimentul celui mai mare juc`tor online din pia]`, regia Boom, nu a reu[it s` destabilizeze pia]a complet. Ceea ce a “reu[it” \n schimb falimentul Boom este sporirea ne\ncrederii \n Internet, mul]i juc`tori primind acest feedback din partea mai multor investitori care ar fi dorit s` intre pe pia]a local`. C`derea Boom are [i consecin]e pozitive: commitment-uri de 6 milioane de euro care


online marketing se vor distribui c`tre ceilal]i juc`tori. Exist` \ns` optimism pentru trimestrul patru, când urmeaz` cele mai prolifice luni din an pentru pia]a de media. |n ciuda predic]iilor pozitive, Marius Pahomi, Head of MEC Interaction, mai tempereaz` pu]in lucrurile. “Pân` \n acest moment, estim`rile f`cute la \nceputul anului par a fi extrem de optimiste. Din p`cate, nivelul de anul trecut pare extrem de greu de atins, \ns` urmeaz` aceste luni \n care se investesc cam 40% din bugetele anuale.” {i putem spera c` la sfâr[itul anului domeniul va atinge m`car nivelul de anul trecut. Doar c` din statistica respectiv`, vor lipsi banii aduna]i de Google [i de Yahoo \n România, care duc pia]a real` de advertising online mult mai sus de pragul “psihologic” de 20 mil. euro.

fi prezent \ntr-un main media este o gre[eal` elementar`. Pia]a trebuie s` con[tientizeze dou` lucruri: online-ul este singura media care permite interac ]iunea on the spot cu utilizatorul [i este \nc` cea mai ieftin` platform` de comunicare. Este p`cat s` nu o exploat`m!” Concluzia este simpl`: publicitatea online din România progreseaz`, dar mai are mult de \nv`]at. “Pia]a local` este viciat` de lipsa speciali[tilor [i de lipsa \ncrederii. Clien]ii \nc` nu au \n]eles foarte bine cum func]ioneaz` un adserver, \ns` oamenii din online au luat-o mult \n fa]` [i discut` despre concepte avansate lansate ieri peste ocean. N-ar strica s` ne d`m seama c` pia]a din România este mult \n urm` [i c` are alte nevoi”, conchide Bogdan Gavril`. Biz

Cu campania... online {i chiar dac` bugetele sunt cum sunt, mai mici sau mai mari, \n func]ie de companie [i de obiectivele pe care le are, campaniile online nu au lipsit deloc \n acest an. Ba chiar de unele bannere nu mai sc`p`m când navig`m online. De altfel, nici speciali[tii nu recomand` \mpânzirea Internetului cu bannere colorate care, eventual, mai scot [i sunete stridente, ca s` “se vad`”. Clientul trebuie s` [tie s` “lase agen]iile interactive s` decline corespunz`tor mesajele publicitare pentru mediul online, \n general, [i – mai mult – pentru fiecare site vizat \n parte (\n cazul site-urilor de trafic mare). |n al doilea rând, s` \n]eleag` c` o campanie online nu \nseamn` doar branding (display advertising) ci \nseamn` un mix de media, care poate s` cuprind` proiecte speciale, social media marketing, search marketing”, subliniaz` Drago[ Stanca. Cea mai mare gre [eal` pe care o poate face un client este s` ia leg`tura direct cu un singur site pentru a face publicitate sau, mai grav, s` apeleze la celebrul concept local “{tiu un b`iat” – se va solda cu pierderi de timp [i bani. Iuliana Stere, New Media Manager la Initiative România, divizia de media a grupului Lowe & Partners, mai trage un semnal de alarm` pe care clien]ii ar trebui s` \l perceap` ca atare. “Este important pentru clien]i s` fie con[tien]i de faptul c` Internetul a atins deja nivelul de penetrare la care poate fi considerat un main media [i a nu alexandru.ardelean@revistabiz.ro

BOGDAN GAVRIL~ Pia]a se bazeaz` pe bannere, care vor deveni mai mari, mai intruzive [i publicitatea online se va integra cu con]inutul. Bannerele se vând ca pâinea cald` [i datorit` lor avem acum o pia]` de publicitate online.

MARIUS PAHOMI Internetul nu este doar \nc` o alt` media, ci un canal de vânzare extrem de puternic, o zon` \n care consumatorul este foarte bine informat, \n contact permanent cu ceilal]i consumatori [i \ntr-un continuu schimb de informa]ii.

Biz

39


finan]e DE

ALEXANDRU ARDELEAN

BURSA ARDE INVESTITORII Bursa de la Bucure[ti reu[e[te s` \nceap` toamna pe plus, dând o impresie pozitiv` investitorilor. Exist` chiar o tendin]` de cre[tere \n ultima perioad`, care sparge monotonia sc`derilor repetate din primele luni ale anului. Dar cum nu se face toamn` cu un singur boboc, nici capitalizarea de 78 de miliarde lei, mult redus` fa]` de perioada similar` din 2008, nu este de ajuns ca s` conving` \n totalitate. 40

Biz

Ro[u [i verde poate fi “titlul” evolu]iei Bursei de Valori de la Bucure[ti, \n ultimele luni. Pentru un investitor neavizat, este greu \n acest moment s` \n]e leag` di rec]ia c`tre care se \n dreap t` bursa sau dac` poate urm`ri atingerea unor randamente pozi tive \n cazul pachetelor de ac]iuni de]inute. |n continuare, Bursa de la Bucure[ti este puternic influen]at` de bursele din America. Exist` \n continuare câteva titluri care fac jocurile [i care reu[esc s` fie vedetele tranzac]ion`rilor zilnice. |n ciuda acestor titluri vedet`, valoarea tranzac]ion`rilor nu mai cunoa[te boom-ul de anul trecut sau de acum doi ani. Dar nu este totul pierdut. “Cu o apreciere de 50% de la \nceputul anului [i de 130% din minimele atinse \n luna februarie anul curent pe indicele BET, putem vorbi de un trend generos de cre[tere la burs` \n ultima perioad`. Trecerea de la un mediu extrem de pesimist la unul cu perspective mai bune \n marile economii s-a concretizat printr-o cre[tere furtunoas` a burselor \n ultimele [ase luni. |n ciuda faptului c` pe plan local performan]ele macroeconomice nu sunt \ncurajatoare, iar companiile au \nregistrat afaceri \n sc`dere [i profituri \n c`dere liber`, bursa de la Bucure[ti a evoluat \n mod pozitiv corelân du-se cu pie]ele mature. Astfel, chiar dac` decalajul econom ic este de 4-5 trimestre, perspectiva ie[irii din recesiune a pie]elor mature poate f i considerat` de b un augur [i pentru economia româ alexandru.ardelean@revistabiz.ro


burs` TOP VALOARE TRANZAC}II |N ANUL 2009

neasc`”, a spus Andreea Gheorghe, responsabil departament Analiz` \n cadrul companiei de investi]ii financiare Intercapital Invest. Dat` fiind dorin]a puternic` de stabilizare economic` \n toate ]`rile, investitorii de tip “bear” au avut din ce \n ce mai pu]ine argumente \n favoarea re\ntoarcerii trendului de sc`dere. Cele mai multe estim`ri pri vind investi]iile bursiere, de la care Bursa de la Bucure[ti nu face ex cep]ie, sunt revizuite \n cre[tere, ceea ce \nseamn` c` sunt f`cute tot mai multe recomand`ri de cum p`rare, pe plan global existând \n prezent o tendin]` de cre[tere a ponderii portofoliului de ac]iuni \n total \n defavoarea altor active. Ceea ce nu trebuie sc`pat din ve dere, mai ales pentru cei care doresc s` investeasc` la burs` [i s` ob]in` randamente pozitive, sunt a[tept`rile pe termen lung. Exist` riscul ca revenirea sus]i nut` prin interven]ii guvernamentale pe plan extern s` nu fie ajutat` mai departe de eforturile sectorului privat. Dac` va fi cazul, acest lucru va fi mai vizibil probabil \ncepând cu cea de-a doua parte a anului 2010 sau \ncepând cu anul 2011. |n acest moment, pe burs` tranzac]ioneaz` doar dou` categorii de investitori: “Speculatorii care au un orizont de timp foar te redus al in vesti]iei [i investitorii de portofoliu. Se ajunge [i la corec]ii exagerate, \n care cursul de tranzac]ionare nu mai reflect` situa]ia financiar` a emitentului, de]in`torii de ac]iuni renun]ând la ele de multe ori sub imboldul panicii, moment \n care investitorii de portofoliu devin tot

mai activi \n pia]`. Ace[tia investesc \n general pe perioade de minimum 2 - 3 ani, iar corec]iile dure ale pie]elor \i ajut` s` redescopere ac]iuni subevaluate”, spune Emil Ogic`, vice pre[edinte al societ`]ii de investi]ii financiare KTD Invest. De remarcat totu[i c` persoanele fizice domin` tranzac]iile de la burs`, dac` avem ca referin]` nu m`rul acestora. Dar valoarea tranzac]iilor [i tendin]ele sunt determinate de institu]iile financiare ne re zidente care dispun de resurse financiare mult mai ridicate. De multe ori \ns` aceast` categorie de investitori ocole[te pia]a de la Bucure[ti din cauza dimensiunilor mult prea reduse ale acestora. |n acest moment, tranzac]iile de la bursa de la Bucure[ti sunt dominate doar de sectorul financiar (pondere de aproximativ 70%), reprezentat de cele cinci SIF-uri [i de ac]iunile a trei dintre b`ncile listate (BRD, Banca Transilvania [i Erste Bank), urmate de sectorul petrolier (pondere \n jur de 12%) reprezentat de Petrom [i Rompetrol Rafinare. La finalul lunii septembrie, va loarea de pia]` a companiilor listate la BVB era de 78 miliarde lei (aproximativ 19 miliarde euro), fa]` de o capitalizare de 103 m iliarde lei \n august 2008. Din p`cate, mai mult de jum`tate din capitalizarea bursier` este dat` de o singur` companie. |n acest moment, “cre[terea rulajului de la burs` se poate realiza ori prin noi list`ri, opera]iune care nu are nicio [ans` \n aceast` perioad`, ori prin tranzac]ionarea unui nu -

SIMBOL AC}IUNE SIF5 BRD TLV SIF2 SNP SIF3 SIF4 SIF1 EBS RRC TGN BIO BRK AZO TEL SCD DAFR ATB COMI AMO

VALOARE TRANZAC}II* 519.609.463 439.885.956 352.827.872 342.585.926 220.842.396 187.031.016 148.453.263 148.437.599 118.311.637 84.837.281 56.660.062 52.274.121 49.441.700 42.473.956 39.054.964 34.531.898 31.584.079 30.981.677 20.529.073 17.284.621

* \n RON SURSA: INTERCAPITAL INVEST

m`r mai mare de ac]iuni, ope ra]iune care este greu de rea lizat având \n vedere free float-ul. R`mâne doar ca pre]urile de tranzac]ionare s` se apropie de nivelele din 2007, dar f`r` o \ncredere a investitorilor \n pia]` [i f`r` rezultate din economia real` este greu de realizat [i aceasta. S-a observat de ceva vre me o copiere a evolu]iilor din pie]ele externe pe pia]a de la Bu cu re[ti. Cursurile ac]iunilor române[ti reac]ioneaz` mult mai puternic la [tiri din pie]ele externe, \n timp ce informa]iile locale nu sunt luate \n calcul. Lipsa de lichiditate a pie]ei de la Bucure[ti [i evolu]iile dictate \n totalitate de evolu]iile din plan extern i-au determinat pe o parte dintre investitorii activi s` testeze [i tranzac]iile pe bursele externe. Ace[tia efectueaz` aproape \n totalitate tranzac]ii \n scop speculativ, o bun` parte di ntre ace[tia preferând tranzac]iile forex, urmate de tranzac]ionarea instrumentelor tip CFD”, puncteaz` Emil Ogic`. Biz

Biz

41


imobiliare DE CORINA COMAN

DEZGHE}

|N TOAMNA IMOBILIAR~ 42

Biz

Pre]ul locuin]elor din capital` a ajuns la cel mai sc`zut nivel din ultimii trei ani, dar pe alocuri pare c` s-a spart ghea]a. Se scumpesc iar casele? corina.coman@revistabiz.ro


imobiliare

Florin P., un grafician de 35 de ani care locuie[te \n Bucure[ti, [i-a cump`rat la \nceputul anului trecut un apartament cu dou` camere, confort doi, \n zona Drumul Tabe rei la pre]ul de 48.000 euro. Un apar tament foarte mic, “cam cât o garsonier`”, dup` cum \l descrie Florin râzând, dar care a necesitat ulterior \mbun`t`]iri considerabile pentru a ajunge la standarde “occidentale”, adic` pentru a fi locuibil. Dup` finisare, vopsire [i achizi]io narea mobilei, Florin a realizat c` mai scosese din buzunar circa 12.000 euro, pe lâng` suma ini]ial`. În total, 60.000 euro pentru un apar tament ce valoreaz` \n prezent circa 40.000 euro cu tot ce se afl` \n el (dup` evaluarea proprietarului). Diferen]a de bani pierdut` \n valoarea apartamentului achi zi]ionat de Florin reprezint`, prac tic, impactul efectiv al crizei financiare asupra pie]ei imobi liare locale. Prin diferen]a de valoare [i prin ratele ajunse \ntre timp de la 700 la 1.000 lei, pe care Florin trebuie s` le achite \nc` 19 ani de acum \ncolo (pentru c` suma \m prumutat` a fost relativ mic`), dar asta este o alt` poveste.

O PRIVIRE DE ANSAMBLU Aruncând o privire de ansamblu asupra pie]ei imobiliare locale putem constata cu u[urin]` c` povestea de mai sus este totu[i una fericit`. Asta pentru c` \n sectorul 6 (unde se afl` [i zona Drumul Taberei), pre]urile locuin]elor au sc`zut pân` \n prezent chiar [i cu 47%, fiind cele mai drastice evolu]ii negative din capital` fa]` de luna martie a anului 2008, când ascensiunea pie]ei reziden-

]iale atinsese punctul culminant, potrivit lui C`lin Bucur, Project Manager al BREI (indicele pre]urilor apartamentelor din Bucu re[ti) din cadrul Colliers. Dac` lu`m ca reper \nceputul anului, cea mai accentuat` sc` dere a fost \nregistrat` \n sectorul 1, unde pre]urile s-au mic[orat \n medie cu 19%. Pia]a imobiliar` a fost printre cele mai lovite de recesiune, tranzac]iile \n acest do meniu fiind pur [i simplu \nghe]ate, \n ciuda faptului c` pre ]urile au sc`zut la un nivel similar celui de la finele lui 2006. “Sunt cele mai sc`zute pre]uri din ultimii trei ani”, afirm` C`lin Bucur, refuzând s` lanseze previziuni pri vind evolu]ia lor viitoare. Semnele \nghe]`rii sectorului reziden]ial au fost vizibile \nc` din trimestrul doi al anului trecut, când s-a \nregistrat o descre[tere semnificativ` \n ritmul de vânzare al proiectelor lansate pe pia]`, context \n care au ap`rut [i primele discounturi la achizi]io narea unei locuin]e. Între timp, dezvoltatorii au pornit un ade v`rat r`zboi al ofertelor pro mo]ionale, \n \ncercarea de a-[i momi cump`r`torii fie cu un loc de parcare sau cu mobilier de buc`t`rie inclus \n pre]ul apartamentului, fie cu scutiri de TVA, de exemplu. În cazul apartamentelor noi, pre]ul de vânzare a cunoscut sc`deri importante, pornind de la 510% \n prima faz` [i ajungând la un maxim de 20-30% \n prezent, potrivit datelor DTZ Echinox. În pofida sc`derilor, oferta de noi locuin]e a fost extrem de generoas` anul acesta. Paradoxal, doar \n primul trimestru au fost finalizate

aproximativ 23.500 de uni t`]i reziden]iale, cu 5,6% mai multe decât \n perioada similar` a anului trecut, dup` cum sus]in reprezentan]ii Cushman & Wakefield România. Tot ei arat`, \n schimb, c` aproape jum`tate dintre pro iectele reziden]iale ce ur mau a fi terminate pân` la finalul anului au fost sistate. Oferta pare extrem de generoas`, dar cum st`m cu cererea?

PIA}A “UTILIZATORULUI FINAL” “Sunt foarte pu]ini cump`r`tori activi \n pia]` \n ceea ce prive[te propriet`]ile imobiliare”, crede Andrew James Pirie, director al Departamentului de Evaluare [i Consultan]` al Cushman & Wa kefield România, ad`ugând c` unii investitori se orienteaz` c`tre propriet`]i de calitate aflate \n vânzare for]at`, dar, \n pre zent, \n România nu exist` astfel de cazuri. În general, propriet`]ile de calitate sunt situate \n principalele ora[e din ]ar`, iar de]i n`torii lor prefer` s` le p`s treze pân` \n momentul \n care con di]iile de pia]` se vor \mbun`t`]i. Mai mult, Pirie sus]ine c` \n sectorul reziden]ial, fondurile de investi]ii [i marii investitori, \n general, s-au retras din pia]`. Cererea din partea micilor investitori, care \n trecut au achi zi]ionat dou` sau trei apartamente, nu mai este activ` \n acest moment. “Principalul grup de cum p`r`tori de apartamente este format din proprietari [i ocu pan]i”, subliniaz` reprezentantul Cushman. Dar [i din acest unghi cererea este tot sc`zut`, din motive lesne de \n]eles, iar motivele

Biz

43


imobiliare

CÂT COST~ O LOCUIN}~? Sector 1

Sector 2

Pre] euro minim

maxim

Pre] euro

Sector 3 Pre] euro

Sector 4 Pre] euro

Sector 5

Sector 6

Pre] euro

Pre] euro

minim

maxim

minim

maxim

minim

maxim

minim

maxim

minim

maxim

Garsonier`

22.000

80.000

27.000

78.000

23.500

79.000

26.000

70.000

26.000

67.000

27.000

68.000

2 Camere

50.000

120.000

35.000

120.000

35.000

128.000

35.000

118.000

27.500

124.000

30.000

100.000

3 Camere

57.000

200.000

60.000

160.000

46.000

150.000

38.000

140.000

45.000

129.000

58.000

124.000

4 Camere

85.000

220.000

60.000

180.000

56.000

250.000

65.000

150.000

35.000

200.000

72.000

150.000

SURSA: Magazinuldecase.ro

principale sunt sc`derea con siderabil` a veniturilor popu la]iei [i \n`sprirea condi]iilor de credi tare. Astfel, am ajuns \n punctul \n care avem de-a face cu “o pia]` a utilizatorului final”, dup` cum o nume[te Bog dan Sergentu, Head of Valuations & Consulting la DTZ Echinox, remarcând [i el dispari]ia in vestitorilor priva]i [i a fondurilor de investi]ii. Fenomenul este prezent [i \n celelalte sectoare imobiliare, unde se simte o lips` acut` de investi]ii. Conform date lor Cushman, \n al doilea trimes tru din 2009, volumul in vesti]iilor \n toa te sectoa rele imobiliare din România a fost de numai 12 milioane euro, \n sc`dere cu 98% fa]` de aceea[i perioad` a anului trecut. Aproximativ 46% din tranzac]iile derulate anul acesta au fost \n sectorul de retail, 37% \n sectorul de birouri, 5% \n cel industrial, 2% \n sectorul hotelier [i 10% din alte sectoare, incluzând [i cel reziden]ial.

MAREA DEZMOR}EAL~? Pentru acest din urm` segment, salvarea p`rea c` vine dinspre guvern, prin prisma programului “Prima Cas`”. Programul a devenit \n ultimele dou` luni (de 44

Biz

când a fost lansat) cel mai mediatizat instrument de stimulare a cererii pe pia]a reziden]ial`, doar c` pân` acum rezultatele s-au l`sat a[teptate. Matei Malo[, directorul general al MagazinulDeCase.ro, sus]ine c` programul “Prima Cas`” a oferit o oarecare \ncredere oamenilor \n pia]a imobiliar`. “Lucrurile au \nceput s` se mi[te, s` se dezmor]easc`”, spune Malo[, iar dovada vorbelor sale o fac se pare tranzac]iile \ncheiate. Mai mult, Malo[ a observat [i o schimbare \n comporamentul clien]ilor. Concret, cei care \nainte preferau s`[i \nchirieze apartamentele, acum s-au orientat mai mult spre vânzarea acestora. Matei Malo[ declar` c` num`rul de tranzac]ii \n 2009 (doar \n urma post`rilor pe site) realizate de MagazinulDeCase.ro a fost de 253, \n cre[tere fa]` de anul trecut, f`r` a da un procent clar. A[a s` fie? Poate c` num`rul personelor interesate de programul “Prima Cas`” a fost întradev`r mare, dar la fel de mare a fost [i dezam`girea celor care, dup` ce [i-au depus dosarul, au constatat cu stupoare c` banii promi[i, întârzie s` apar`. Banca UniCredit }iriac are în lucru

aproximativ 200 de dosare pentru produsul “Prima Cas`”, momentan nici unul finalizat, ci doar în a[teptarea r`spunsului din partea FNGCIMM (Fondul Na]ional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri). C`t`lina Roman, director de comunicare al UniCredit }iriac Bank, spune c` acest program reprezint` “o provocare” pentru toat` lumea implicat`, din cauza complexit`tii lui [i a fluxului de lucru diferit fa]` de credi tele standard. Cât despre [ansele acestui program de a impulsiona tranzac]iile de pe segmentul reziden]ial, C`t`lina Roman se arat` destul de rezervat` în declara]ii. |n opinia ei, programul poate avea un impact pozitiv deoarece permite atât achizi]ia imobilelor vechi, cât [i a imobilelor constr uite de dezvoltatori.

DOI DE “DAC~” {I CÂTE UN “DAR” Adev`ratele efecte vor putea fi contabilizate la finele anului, când vom avea parte de rezultate concrete. R`mâne de v`zut cât de mare va fi impactul programului “Prima Cas`”, dar, pentru moment, al]i consultan]i din domeniul imobiliar se arat` destul sceptici vizavi de un succes iminent. corina.coman@revistabiz.ro


imobiliare

Ce-i drept, este dificil de precizat dac` pia]a d` semne de revenire sau dac` se poate [i mai r`u. Pentru a r`spunde la \ntrebare, Bogdan Sergentu de la DTZ Echinox pleac` de la defini]ia crizei \n imobiliare. “Dac` ne referim la pre]urile de tranzac]ionare, atunci suntem de p`rere c` descre[terea acestora a \nce tinit sau chiar a fost stopat`, dac` este vorba de num`rul tranzac]iilor, aceastea apar \n cre[tere u[oar` fa]` de lunile trecute”, spune Sergentu. Dup` fiecare din cei doi “dac`”, exist` \ns` [i câte un “dar”, care tr`deaz` faptul c` pe de o parte nu avem certitudinea c` pre]urile locuin]elor vor \ncepe s` creasc` \n perioada urm`toare,

CEL MAI SCUMP METRU P~TRAT ZONA Unirii Cotroceni Victoriei Universitate Magheru Doroban]i Floreasca Baneasa Nerva Traian

1.862 1.848 1.820 1.722 1.710 1.629 1.541 1.536 1.524

PRE} euro/mp euro/mp euro/mp euro/mp euro/mp euro/mp euro/mp euro/mp euro/mp

Tabelul arat` pre]ul mediu pe metru p`trat calculat ca raport între pre]ul apartamentului [i suprafa]a util`, în perioada 1 iulie - 30 septembrie. SURSA: MAGAZINULDECASE.RO

iar pe de alt` parte c` majorarea u[oar` a num`rului de tranzac]ii reprezint` de fapt relansarea sectorului [i nu doar o fluctua]ie limitat` a pie]ei. Andrew Pirie de la Cushman crede c` nu vom [ti sigur când pia]a va ajunge \n punctul cel mai de jos, decât \n momentul \n care se vor \nregistra cre[teri sus]inute. El estimeaz` c` \n continuare pre]urile vor merge tot \n jos \n toate sectoarele pie]ei imobiliare. Din acest motiv, \n perioada urm`toare o presiune tot mai mare va ap`sa pe umerii investitorilor, dezvoltatorilor [i ocupan]ilor. Povestea poate include multe falimente [i mai multe propriet`]i scoase la vânzare. Biz

Biz

45


10 STRATEGIA \n LUMEA CEA NOU~

10 tendin]e

care trebuie urm`rite

DE ERIC BEINHOCKER, IAN DAVIS {I LENNY MENDONCA

Dup` un an \ntreg \n care managerii au fost absorbi]i aproape exclusiv de problema crizei, ast`zi ei \ncep din nou s` se gândeasc` la viitor. Reluând gândirea strategic`, mul]i dintre ei [i-au dat \ns` seama c` lumea s-a schimbat: tulbur`rile din pia]` nu au fost pur [i simplu o etap` fireasc` a ciclului economic, ci a avut loc o restructurare a sistemului. Este corect` impresia lor? Pentru a r`spunde la aceast` \ntrebare trebuie s` examin`m for]ele subterane care modeleaz` mediul de afaceri [i s` identific`m eventualele discontinuit`]i. McKinsey & Company’s monitorizeaz` cele mai importante dintre aceste for]e, \ncepând cu cre[terea

pie]elor \n curs de dezvoltare [i terminând cu rolul \n permanent` evolu]ie al afacerilor \n societate. |n cadrul acestei lucr`ri vom discuta despre felul \n care criza poate afecta aceste for]e [i, de asemenea, despre implica]ii, pentru a putea aborda o strategie corespunz`toare. Unele tendin]e, sus]inem noi, r`mân \n continuare neafectate, dar incertitudinile deja sap` la temelia altora. Sunt vizibile \n acela[i timp semne ale apari]iei unor for]e noi, pe care le vom examina mai \n detaliu \n lunile urm`toare. Imaginea de ansamblu este aceea a unui peisaj de business modificat. {i se pare c` \ntr-adev`r nu ne vom mai re\ntoarce la situa]ia dinainte de criz`.

ERIC BEINHOCKER este senior fellow la McKinsey Global Institute, divizia de cercetare a McKinsey & Company’s, unde conduce cercet`rile \n domeniile economic, managerial [i al politicilor publice; tr`ie[te \n Londra. IAN DAVIS, de asemenea stabilit \n Londra, este al zecelea director managerial al McKinsey. LENNY MENDONCA este pre[edintele McKinsey Global Institute [i director \n cadrul biroului din San Francisco al companiei. 46

Biz


Resursele \ncep s` fie insuficiente Exact \nainte de criza financiar`, cererea \n cre[tere de m`rfuri de larg` folosin]`, de la energie la alimente, provocase o cre[tere brusc` a pre]urilor. Criza a schimbat \ns` acest lucru. }i]eiul, de exemplu, a sc`zut \n [ase luni de la circa 140 de dolari pe baril la numai 40 de dolari. {i totu[i furnizorii [i produc`torii au \n continuare probleme [i e posibil c` acestea s` se agraveze dac` investi]iile \n capacitatea de produc]ie vor fi \ntârziate din cauza crizei. |n func]ie de durat` [i intensitatea recesiunii, rezervele de pe pia]a petrolului ar putea reveni la nivelurile sc`zute din 2007 (când pre]ul ]i]eiului cre[tea ame]itor) undeva \n anii 2010-2013. |n acela[i timp, resursele de ap` sunt tot mai mici ca efect al cre[terii popula]iei, industrializ`rii [i schimb`rii climei. Pân` \n 2030, 40% din produsul intern brut global [i 85% din popula]ia mondial` se vor \nregistra \n zone \n care rezervele de ap` nu acoper` cererea. Pe acest fundal, strategii trebuie s`-[i fac` planurile ]inând cont de cre[terea pre]ului resurselor, de volatilitate [i chiar de penurie. De exemplu, Google [i-a cump`rat teren pentru serverele sale lâng` centralele hidroelectrice din nord-vestul Statelor Unite. Suntem de p`rere c`, \n anii care vin, productivitatea resurselor (produsul rezultat din petrol, energie, ap` sau alt` resurs`) va deveni de cea mai mare importan]` pentru competitivitatea companiilor. Risipa de ap` industrial` la nivel global Extrac]ie Consum

Diferen]a dintre apa extras` [i apa consumat`

1900 1925

1950 1975 2000 2035

Sursa: UNEP/GRID-Arendal

estimare

Globalizarea, contestat` pe care le-am urm`rit \nainte de criz`, globa lizarea p`rea cea mai sigur`. |n ziua de azi \ns`, deasupra unor aspecte ale integr`rii economice mondiale atârn` mari semne de \ntrebare.

DINTRE TOATE TENDIN}ELE

vor trezi c` nu au suficien]i angaja]i, iar pie]ele \n curs de dezvoltare vor produce un procent tot mai ridicat de absolven]i de facultate. |n plus, avansul nest`vilit al tehnologiei informa]iilor [i comuni ca]iilor va permite distribu]ia glo bal` a cuno[tin]elor. Per total, avem \n conti nuare \ncredere c` pia]a global` a talentului managerial [i tehnic va cre[te [i pe mai departe. Globalizarea financiar` este mai vulnerabil`. Observatorii au argumentat pe bun` dreptate c` leg`turile tot mai strânse dintre pie]ele lumii au dus la cre[terea exponen]ial` a problemelor. E posibil s` asist`m, \n cel mai r`u caz, la revenirea controlului asupra capitalului (care \m piedic` alocarea resurselor c`tre cele mai productive direc]ii), o cre[tere a regimu rilor de reglementare inconsistente, politici financiare zonale [i reglement`ri \n materie de mediu care sugrum` inova]ia. Pe de alt` parte, \n cel mai bun caz, vom avea o transparen]` crescut` a sistemului financiar global, o coordonare mai bun` a b`ncilor \n materie de reglement`ri [i abord`ri interna]ionale mai eficiente ale managementului riscului. Deocamdat`, strategii trebuie s`-[i supun` la teste modelele de business, conform diferitelor scenarii de globali zare – cum ar fi circula]ia liber` [i corect` peste grani]e a bunurilor, serviciilor, capitalului [i a talentului; circula]ia va fi supus` unor reglement`ri [i tarife dife rite de la o ]ar` la alta.

De[i cre[terea globaliz`rii bunurilor [i ser ciilor vi e po sibil s` stagne ze pentru o perioad` de timp deoarece co mer]ul inter na]ional a sc` zut odat` cu mic [orarea cererii, este pu]in probabil s` se transforme \n sc`dere. Nu prea exist` voin]` politic` \n vederea liberaliz`rii \n continuare a comer]ului – de pild` prin \ncheierea rundei de negocieri de la Doha – dar un atac frontal asupra comer]ului liberalizat ar pune \n pericol un num`r uria[ de joburi, ar cre[te pre]urile [i ar primejdui perspectivele de \ns` n`to[ire a economiei. O intensificare a populismului nu poate fi exclus`, dar mult mai probabil vom asista la consoli- M`suri protec]ioniste luate darea protec]ionismului marjelor [i de na]iunile G-20 oct. 2008 – febr. 2009 \ns`n`to[irea sistemului comercial mon47 dial, \nso]ite de cre[terea economic`. |n ceea ce prive[te “globalizarea talentelor”, adic` a angaja]ilor celor mai buni, 17 12 imigra]ia se va \ncetini dac` guvernele 2 vor consolida restric]iile ca r`spuns la \nImplementate Respinse Se liberalizeaz` grijorarea popula]iei cu privire la pierde rea Propuse, dar nu s-a luat o decizie slujbei. {i totu[i \mb`trânirea po pu la]i ei Sursa: World Bank \nseamn` c` multe ]`ri din Occident se

Biz

47


STRATEGIA \n LUMEA CEA NOU~

Scade \ncrederea \n afaceri RELA}IILE dintre lumea afacerilor [i so-

s` gestioneze mai eficient rela]ia cu cietatea civil` ar`ta semne de uzur` \nc` ace[tia. Iar acest lucru trebuie s` \n \nainte de criz`. De când recesiunea a ceap` de la vârful ierarhiei. Liderii de \nceput, declinul rela]iilor este tot mai corpora]ii trebuie s` demonstreze soaccentuat. ciet`]ii civile c` \n]eleg \ngrijor`rile Conform datelor oferite de Barometrul Cât de mult` \ncredere au americanii \n: |ncrederii al companiei Edelman, 62% dintre adul]ii din 20 de ]`ri aveau mai - dec. 2008 Brokeri - martie 2009 pu]in` \ncredere \n corpora]ii \n decemCorpora]ii brie 2008 decât cu un an \nainte. mari De ce ar trebui s`-[i fac` probleme Guvern strategii? Pentru c` un mediu cu \ncredere sc`zut` face ca toate afacerile B`nci s` mearg` mai greu. Pentru o companie Companii luat` individual, pierderea \ncrederii de asigur`ri 0 1 2 3 4 5 duce la costuri de tranzac]ionare mai R`spunsuri \n medie, mari, valoare a brandului sc`zut`, greupe o scal` de la 1 la 5 tate crescut` de a atrage, re]ine [i manaSurs`: Chicago Booth/Kellogg School Financial Trust Index geria talentul. |n cazuri extreme poate \nsemna chiar boicotarea companiei, populare [i politice legate de salariile publicitate negativ`, reglement`ri nemanagerilor, managementul riscului [i dorite. Pentru \ntreaga industrie, \n ge - felul \n care sunt trata]i angaja]ii expu[i neral, pierderea \ncrederii \n sisteme de concedierii. guvernare corporatist` bazate pe judeRecâ[tigarea \ncrederii \nseamn`, de cat` poate duce la impunerea sistemelor asemenea, renun]area la concep]ia potribazate pe reguli, ceea ce ar cre[te cosvit c`reia singurul obiectiv al manage menturile de respectare a acestor reguli [i ar tului este cre[terea valorii ac ]ionarilor. reduce flexibilitatea (a[a cum s-a \ntâm- Companiile se vor bucura din nou de plat când reglement`rile Sarbanes-Oxley \ncredere dac` \[i vor l`rgi lista acestor au intrat \n vigoare, dup` scandalul obiective, incluzând angaja]ii, clien]ii, legat de declinul din anul 2000). furnizorii, comunit`]ile, presa, sindicatele, Imperativul strategic pentru majori- guvernul [i societatea civil`. tatea companiilor este s` fac` totul pentru a recâ[tiga \ncrederea ac]ionarilor [i

Un rol mai important pentru guvern Implicarea crescând` \n afaceri a guvernului este una dintre cele mai surprinz`toare tr`s`turi ale acestei crize. Cei care fac politicile au legiferat pachete stimulative masive, au sprijinit companiile cu probleme [i au promis reforme \n materie de reglementare. Practic acum ei iau parte la luarea deciziilor care \nainte erau domeniul managerilor [i al consiliilor de administra]ie. Crizele precedente au dus la schimb`ri permanente ale rolului jucat de guvern, iar criza actual` e foarte probabil s` aib` acela[i rezultat. Managerii trebuie s`-[i revizuiasc` strategiile din dou` puncte de vedere: mai \ntâi, s` ajute la modelarea unor noi regimuri de reglementare [i s` se preg`teasc` s` concureze \n respectivele condi]ii. |n al doilea rând, s` recunoasc` faptul c` sectorul public va cre[te \n importan]` pe post de client \n multe industrii ca urmare a cre[terii rapide a cheltuielilor. Dincolo de criza curent` \ns`, deficitele \n cre[tere [i \mb`trânirea popula]iei indic` o viitoare pr`bu[ire fiscal` pentru multe ]`ri. Guvernele se vor trezi presate s` livreze serviciile sociale la un cost mai mic. Parteneriatul creativ \ntre sectoarele public [i privat va fi foarte important \n abordarea acestei provoc`ri. Cheltuielile guvernului SUA ca procent din PIB 41,3% anul fiscal 2010 buget

6,8% anul fiscal 1903

1920 1940 1960 1980 2000

Sursa: usgovernmentspending.com 48

Biz


Managementul ca [tiin]` Datele, puterea de calcul [i modelele matematice au transformat multe domenii ale managementului din art` \n [tiin]`. Dar criza a relevat limit`rile unora dintre instrumente. |n special, lumea a putut constata absurda \ncredere a b`ncilor, companiilor de asigur`ri [i a altora \n modelele financiare care presupuneau ra]ionalitate economic`, liniaritate [i echilibru. Pe m`sur` \ns` ce recesiunea s-a adâncit, a devenit tot mai limpede c` aceste modele d`duser` gre[, [i \nc` grav. Ar fi gre[it s` tragem concluzia c` managerii trebuie s` revin` la luarea deciziilor numai pe baza intui]iilor. Lec]ia \nv`]at` este c` instrumentele trebuie s` \ncorporeze viziuni mai realiste ale comportamentului uman – mai probabil inspirându-se din economia behavioral`, devenind mai dinamice [i integrând feedback din lumea real` – [i c` managerii trebuie s` \nve]e s` le utilizeze mai bine. Pe bun` dreptate, companiile vor continua c`utarea unor c`i de a exploata cantitatea tot mai mare de date [i puterea de calcul aflat` mereu \n cre[tere. {i \n timp ce vor face asta, factorii decizionali din toate industriile trebuie s`-[i asume responsabilitatea de a analiza instrumentele cantitative avansate [i a le \n]elege func]ionarea, premisele [i limit`rile. Reconsiderarea investi]iilor \n instrumente de luare a deciziilor Uz curent

Sisteme de management al depozitelor

31%

Sisteme de management al transportului Sisteme de planificare a resurselor companiei Sisteme de planificare a lan]ului de distribu]ie

36% 29%

55% Inten]ia de a investi \n upgrade

44% 18% 34% 23%

Sursa: studiu al Logistics Management

Legend` Tendin]e aflate \n accelerare Tendin]e aflate \n stagnare Tendin]e aflate \n \ncetinire

Modificarea modelelor de consum C~ E CRIZ ~ SAU NU , \n mod inevitabil cre[terea cheltuielilor consumatorilor \n SUA urma s` \ncetineasc` fa]` de rata anual` real` de 3-4% pe care o \nregistra \nc` din 1985. Anii ’80 [i ’90 au repre -

s` ne a[tept`m la un boom al consumului. Conform celui de al doilea scenariu, harta consumului ar putea deveni multipolar`. S` presupunem c` \n China, India [i alte pie]e \n curs de dezvoltare cre[terea va continua, \ns` politica guvernelor [i atitudinile tradi]ionale vor men]ine economisirea banilor ridicat` [i consumul sc`zut. |n acest caz, UE, SUA [i Japonia \[i vor putea p`stra cele trei pozi]ii frunta[e \n topul mondial al pie]elor de consum, dar cu rate de cre[tere a consumului mai mici. |n acest fel, cre[terea cheltuielilor consumatorilor pe plan global ar putea r`mâne sub nivelul dinainte de criz` timp de ani sau chiar decenii. Indiferent care scenariu va deveni realitate, pentru moment companiile trebuie: s` se prepare pentru cre[tere lent` zentat ani de consum de vârf pentru pe termen lung a consumului global membrii genera]iei baby boom, care companiile care s-au bazat pe cre[terea acum ies la pensie [i ale c`ror cheltuieli fundamental` a pie]ei, \n special pentru frenetice erau finan]ate de un munte de produsele mature, acum trebuie s` se datorii. Din cauza recesiunii, ceea ce ar fi lupte pentru cot` de pia]` sau s` intre \n trebuit s` fie un declin lin s-a transforcompeti]ie la alte categorii; s` mute inmat \ntr-o c`dere \n cap. Cre[terea convesti]iile \n Asia, unde consumul cre[te sumului va reveni odat` cu cre[terea mai repede decât pe pie]ele dezvoltate; s` economiei, dar popula]ia \mb`trânit` [i se concentreze pe consumatorii mai economiile mic[orate ale oamenilor vor b`trâni; s` g`seasc` metode de a oferi face ca \n SUA consumul s` creasc` mai lux mai ieftin: cercet`rile noastre au \ncet decât o f`cea \nainte de criz`. Pen- ar`tat c` \n economiile cu cre[tere lent` tru strategi, \ntrebarea este: dac` Statele consumatorii care nu mai dispun de un Unite nu mai sunt locomotiva consumu- buget la fel de mare ca \nainte vor dori lui mondial, \[i va asuma alt` ]ar` acest totu[i s` simt` c` tr`iesc bine. rol? Iat` dou` scenarii posibile. Consumul personal ca procent din PIB Asia ar putea deveni noul centru de gravita]ie. China [i India au \mpreun` 71% 2008 peste un miliard de persoane ale c`ror venituri sunt apropiate de cele ale clasei de mijloc generice. Când cre[terea va fi \nregistrat` din nou \n acea parte a lumii, iar persoanele respective vor câ[tiga 62% 1970 peste 20.000 de dolari anual per gos1975 1980 1985 1990 1995 2000 pod`rie \n venit disponibil, ajustat la Sursa: Sitar-Rutgers Regional Report paritatea puterii de cump`rare, va trebui

Biz

49


STRATEGIA \n LUMEA CEA NOU~

Asia se ridic` O BUN~ PERIOAD~ DE TIMP , ]`rile din

Asia p`reau c` vor putea dep`[i criza f`r` s` fie afectate prea mult – dar la finele anului trecut fluxul de investi]ii a secat, exporturile au c`zut dramatic, iar pia]a de ac]iuni [i \ncrederea consumatorilor s-au pr`bu[it. {i totu[i de ce prezicem cre[tere economic` [i pe viitor \n Asia? |n primul rând, economiile Asiei s-au bucurat de o excelent` perioad` \n care au putut ajunge din urm` Occidentul pe plan productivit`]ii, adoptând tehno logii, practici industriale [i metode organizare moderne – iar \n unele cazuri chiar dep`[indu-[i din mers competitorii occidentali. Cre[terea pro duc tivit`]ii muncii \n China este estimat` s` urce, chiar [i \n momentul cel mai r`u al crizei, de la 7,7% \n 2008 la 9,1 \n 2009. |n al doilea rând, economisirea puternic` a dus la formarea de capital, ceea ce a permis companiilor [i guvernelor s` investeasc` \n sporirea produc]iei. Combina]ia de munc` mai productiv` [i capital mai mult a propulsat \n sus PIB-ul. Criza a \ncetat cre[terea, dar nu a oprito. Acestea sunt motivele pentru care strategii trebuie s` investeasc` \n continuare \n Asia, s` lucreze cu parteneri asiatici ale[i cu aten]ie, s` cultive [i s` \ntre]in` rela]ii strânse cu guvernele locale [i s`-[i adapteze pro dusele, propu nerile valorice, strategiile de marketing,

Industriile iau forme noi

opera]iunile [i distribu]ia la pie]ele locale. Pentru multe companii, zonele urbane majore sunt deja saturate ca acoperire, iar urm`toarea frontier` de cre[tere o vor reprezenta ora[ele mai mici [i poate chiar zonele rurale, ceea ce aduce provoc`ri importante \n materie de distribu]ie [i servicii. De asemenea, organiza]iile \ncep s`-[i adapteze cer cetarea [i dezvoltarea, inovarea [i designul la regiunile nou cucerite. Tendin]a implic` [i un pericol pentru companiile occidentale. Nume grele asiPonderea \n schimbare a propor]iilor din PIB-ul global 29,7%

Europa

22,5% SUA

Asia \n curs de dezvoltare

22,8% 21,4% 19,7%

7,1% 1980

1990

2000

2010

Sursa: IMF World Economic Outlook Database

atice, cum ar fi Haier sau Tata, au experien]` vast` \n furnizarea de produse cu valoare superioar` la pre]uri mici preten]io[ilor consumatori asiatici din clasa de mijloc. Consumatorii vestici strâng cureaua, iar ace[ti juc`tori din Asia \i vor aborda cu succes având ca argument valoarea la pre]uri sc`zute.

|n jur de o treime dintre liderii din diferite industrii au fost detrona]i \n cursul precedentei recesiuni, iar challengerii s-au folosit \n interesul lor de evolu]ia negativ`. Recentele achizi]ii majore din sectoare cum ar fi farmaceutic [i IT sugereaz` c` nici recesiunea actual` nu va avea urm`ri diferite. Cercet`rile noastre arat` c` \n vreme ce toate companiile dintr-o industrie au de suferit, \n general, \n recesiune, diferen]a dintre rivalii ]`ri [i cei slabi tinde s` se adânceasc`. Aceasta confer` juc`torilor puternici mai multe oportunit`]i de a remodela mediul competitiv. Modul \n care va avea loc aceast` remodelare va diferi \n func]ie de industrie. |n domeniul electrocasnicelor, de exemplu, e posibil s` vedem juc`tori mici care recurg la modele de afaceri bazate pe re]ea pentru a concura cu succes cu gigan]ii industriei. |n domeniul auto, tendin]a este de consolidare. Este important s` nu uit`m c` structura va r`mâne neatins` de criz` \n doar foarte pu]ine industrii. Managerii trebuie s` fie preg`ti]i s` poat` func]iona cu dou` viteze: s` prind` din zbor oportunit`]ile oferite de recesiune, mai ales \n domeniul fuziunilor [i achizi]iilor, [i \n acela[i timp s` analizeze modul \n care pot modela, pe termen lung, evolu]ia structurii din industria de care apar]in. Modificarea cotelor de pia]` ale companiilor din Top 8 SUA 1997

B`nci comerciale

2002

Design industrial Produc]ie de software Servicii de contabilitate 0% 25% Sursa: US Economic Census 50

Biz

50%



STRATEGIA \n LUMEA CEA NOU~ Inova]ia merge mai departe Investi]iile comerciale \n cercetare [i dezvoltare [i afaceri noi au sc`zut, dar declinul nu a alterat prioritatea inova]iei \n domenii cum ar fi IT-ul, biotehnologia, nanotehnologia, [tiin]a materialelor [i energia curat`. Progresul va continua, chiar dac` descoperirile nu vor ajunge pe pia]` foarte curând. Implica]iile pentru manageri sunt clare: \n ciuda resurselor modeste, face]i tot ce pute]i pentru a p`stra cheltuielile cu cercetarea [i dezvoltarea. Nu ezita]i s` \mbun`t`]i]i eficien]a – prin consolidarea centrelor de cercetare, ra]ionalizarea portofoliilor de proiecte, reevaluarea contractelor de licen]` – dar utiliza]i banii astfel elibera]i la dublarea investi]iilor cu poten]ial \n mediul postcriz`. Conform cercet`rilor noastre, companiile care investesc \n cercetare [i dezvoltare \n contratimp cu recesiunea economic` tind s`-[i dep`[easc` competitorii atunci când economia \ncepe din nou s` creasc`. S` lu`m ca exemplu revenirea companiei Apple ca for]` \n tehnologia de pia]`, ca urmare a cercet`rii [i dezvolt`rii pe care le-a desf`[urat \n perioada 2001-2003 \n pofida declinului puternic \n materie de vânz`ri [i marje. Riscul a meritat, iar iPod-ul a ajuns \n panteonul inova]iilor revolu]ionare n`scute \n perioade dificile, al`turi de succese din vremea Marii Depresiunii a secolului trecut, cum ar fi nailonul [i motorul cu reac]ie. Cereri de patent \n SUA 456.321 Din 1950 pân` \n prezent

Cereri de patent pentru utilit`]i

67.264

Cereri de patent pentru design

6.739 Sursa: US Patent and Trademark Office 52

Biz

27.782

Stabilitatea pre]urilor, pus` la \ndoial` |N CURSUL ULTIMILOR 30 DE ANI, compa-

niile s-au obi[nuit cu un mediu al pre ]urilor stabil \n general, cel pu]in \n ]`rile dezvoltate. Numai c` \n ultimul timp managerii au fost nevoi]i s` pun` la \ndoial` aceast` presupunere fundamental`. Pentru mul]i dintre ei amenin]area cea mai urgen]` este defla]ia, cu capacitatea de produc]ie \n exces exercitând o presiune descendent` asupra pre]urilor tuturor m`rfurilor. {i totu[i eforturile guvernelor de a struni criza [i a impulsiona cre[terea economic` au dat na[tere posibilit`]ii de a ne confrunta cu infla]ia. Sau, cu cuvintele lui Alan Blinder, fost vice pre[edinte al Federal Reserve: “La un moment dat, care este necunoscut, Fed-ul va trebui s` distrug` to]i banii pe care \i creeaz` acum”. Pre]urile legate de infla]ie ale obliga]iunilor demonstreaz` c` investitorii sunt con[tien]i de riscuri. Atunci când vom avea din nou cre[tere economic`, b`ncile centrale va trebui s` ]in` \n frâu for]ele infla]ioniste [i \n acela[i timp s` fac` fa]` revenirii – un echilibru delicat, cu atât mai dificil cu cât va trebui executat pe fundalul cre[terii pre]urilor m`rfurilor de larg` folosin]`. De[i \n mod clar riscul infla]iei a crescut, este \nc` prea devreme s`-l numim tendin]`. Spre deosebire de pia]a muncii din anii ’70, când infla]ia foarte ridicat` era alimentat` de spirala salarii-pre]uri,

pia]a muncii din majoritatea ]`rilor de azi este flexibil`. Decât s` \ncerce s` prezic` \n mod precis infla]ia sau defla]ia – o sarcin` imposibil` – companiile ar trebui s` se concentreze pe gestionarea instabilit`]ii pre]urilor. Este un moment prielnic pentru revizuirea contractelor de Masa monetar` se schimb`, ca [i infla]ia Masa monetar` M2

7,5%

6% 3%

2,0% 1910

Indicele pre]urilor de consum – mediul urban 1940

1970

2000 2010

Sursa: BLS, Federal Reserve, nowandfutures.com

furnizare, a salariilor, a politicilor de pre]uri [i a strategiilor de hedging, pentru a stabili unde rezid` pericolul. Cheia este men]inerea flexibilit`]ii, pruden]a fa]` de angajamentele pe termen lung de ambele p`r]i – vânzare [i cump`rare – [i (când este posibil) crea rea unei leg`turi \ntre costurile de produc]ie [i pre]urile de vânzare. |ntr-un mediu infla]ionist nu e bine s` te pomene[ti prins \ntre pre]urile de produc]ie \n cre[tere pe termen scurt [i contractele cu pre]uri fixe pe termen lung cu clien]ii. |ntr-un mediu defla]io nist, inversa este valabil`.



marketing LOREDANA S~NDULESCU

versus

DE

PR BLOGGER Cu blogerii se lucreaz` greu. Oamenii de PR nu-[i adapteaz` limbajul la noul mediu de comunicare. Cam acestea sunt premisele pe care se fundamenteaz` acum rela]ia dintre PR [i blogosfer`. Sunt doar simple prejudec`]i? Ce [anse sunt ca, \n viitorul apropiat, lucrurile s` se schimbe? “Uneori ne iubim, alteori ne-am scoate ochii. E o rela]ie de «love & hate», a[a define[te bloggerul Bobby Voicu termenii colabor`rii dintre PR-i[ti [i bloggeri. Este oare adev`rat? Poate p`rea un pic exagerat` afirma]ia, \ns` cert este c` regulile de comunicare dintre cele dou` tabere abia acum se definesc. Cel pu]in a[a se prezint` acum. Sunt dou` tabere, fiecare cu propriul univers [i reguli de comunicare. Fiecare cu propriul limbaj. Lucrurile se schimb` \ns`. {i de o parte, [i de cealalt` a baricadei, oamenii sunt dispu[i s` \nve]e noile reguli de comunicare. Web-ul nu a revolu]ionat numai canalele de comunicare, ci [i felul \n care se comunic`. Prin urmare [i munca oamenilor de PR a suferit transform`ri. Zi de zi, ei nu trebuie s` gestioneze numai rela]ia dintre brand [i publicul din mediul offline, ci [i cu numeroasele “publicuri” din online. {i o mare parte din accesul la aceste din urm` publicuri se face prin blogosfer`. Comunicarea cu bloggerii le 54

Biz

deschide oamenilor de PR noi [i neb`nuite orizonturi, dar le d` [i mult` b`taie de cap. “Bloggerii sunt incisivi. Suspicio[i la mesajele de PR [i mai ales greu de controlat. Se lucreaz` greu cu ei.” Cam asta se vehiculez` despre bloggeri \n cercurile de PR. “PR-i[tii nu prea \[i adapteaz` mesajul la noul mediu de comunicare”, spun bloggerii. Comunicarea cu bloggerii nu mai poate fi evitat`, ignorat` sau negat`. “Suntem \n perioada \n care se stabilesc leg`turi”, spune Cristian Manafu, unul dintre cei mai influen]i bloggeri locali, potrivit ZeList. Din ce \n ce mai multe agen]ii de rela]ii publice [i companii \ncearc` s` comunice prin blogosfer` cu audien]ele care au migrat din mass-media \n online. “Este o perioad` de descoperiri de ambele p`r]i, \n care cei care trateaz` serios fenomenul bloggingului au de câ[tigat”, consider` Manafu. Sunt \ns` [i oameni de PR care trateaz` blogosfera doar cu curiozitate, abandonând comunicarea dup` o singur` \ncercare. “Au fost cazuri de

companii care au \nceput s` comunice cu bloggerii dup` ce ace[tia din urm` au reclamat anumite aspecte ale companiei respective la o dimensiune care atingea defini]ia clasic` a unei crize de comunicare”, poveste[e Eliza Rogalski, Managing Partner la agen]ia de rela]ii publice Rogalski Grigoriu. Din experien]a de pân` acum, Eliza [i-a dat seama c` avantajul cel mai mare \n comunicarea cu blogosfera este angajarea unei conversa]ii care poate convinge [i al]i clien]i c` serviciul sau produsul este valoros dintr-o perspectiv` la care poate PR-ul nu s-a a[teptat. Exist` evident [i dezavantaje, \n special pentru cei care nu pot accepta simplul fapt c` blogosfera nu se poate controla. Cel mai mare risc la care se supune un om de PR atunci când alege s` lucreze cu un blogger este lipsa total` de control. “Publicul blogosferei cere un nivel de transparen]` pe care unele companii nu pot, rezonabil [i legal vorbind, s`-l ofere. De aceea, comunicarea \n blogosfer` loredana.sandulescu@revistabiz.ro


marketing nu e o re]et` de comunicare pentru toate companiile”, atrage aten]ia Sorana Savu, Senior Partner la agen]ia Premium PR. Astfel, se poate spune c` blogosfera nu e pentru toat` lumea. Sunt multe companii care nu pot utiliza aceast` cale de comunicare decât selectiv, pe anumite subiecte. Sunt cazuri \n care poate fi folosit` doar ca mijloc de comunicare intern`. |n plus, exist` limit`ri [i \n ceea ce prive[te comunicarea intern` – nu se poate folosi un blog drept mijloc de comunicare decât dac` to]i angaja]ii au acces la computer pentru a nu se fragmenta cultura organiza]ional`. Ce a[tept`ri au oamenii de PR de la bloggeri? |n primul rând, PR-ii \[i doresc ca bloggerii s` renun]e la prejudec`]ile deja create. |n rest, a[tept`rile se rezum` la men]inerea integrit`]ii, independen]ei [i a personalit`]ii. Pe scurt, “s` justifice \ncrederea pe care cititorii lor o au \n ei”, crede Sorana Savu. “Asta este ceea ce le aduce valoare [i \i face interesan]i \n ochii advertiserilor [i ai oamenilor de PR.” Cum vor bloggerii s` fie aborda]i de c`tre oamenii de PR? |n primul rând, prefer` s` fie contacta]i via e-mail. Potrivit “Blogger Relations Survey”, realizat de Cristian Manafu, pe un e[antion de 220 de bloggeri, 96% dintre responden]i responden]i prefer` e-mail-ul drept mijloc de comunicare, urmat de telefon (46%) [i \ntâlnirile directe (31%). |n ceea ce prive[te forma comunic`rilor, majoritatea celor chestiona]i \n “Blogger Relations Survey” (58%) au declarat c` prefer` s` primeasc` mailuri personalizate. 23% dintre bloggerii intervieva]i sunt de p`rere c` este acceptabil [i acela[i mesaj, dar nu ca mail de grup, iar 15% consider` c` se

BOBBY VOICU, blogger Bloggerii sunt obi[nui]i s` discute la nivel mult mai personal, s` li se adreseze informa]ii personalizate pe structura blogului lor, a personalit`]ii lor. Nu merge trimiterea de comunicate la gr`mad`, cum se \ntâmpl` \n cazul jurnali[tilor. |n cazul \n care se trimite acela[i comunicat c`tre jurnali[ti [i bloggeri, ar fi bine s` existe \n cadrul comunicatului un paragraf special, care s` sumarizeze toat` informa]ia, \ntr-un limbaj direct, pentru a oferi bloggerului posibilitatea de a-l prelua integral \n postul s`u. Bloggerii sunt oameni [i comunic` mult mai bine cu persoane pe care le [tiu personal sau de mai mult timp. Un r`spuns generic nu exist`, dar e cert c` \ncrederea [i aten]ia unui blogger se câ[tig` \n timp, nu de la campanie la campanie.

SORANA SAVU, Senior Partner la Premium Communication |n general, avem o rela]ie normal` cu jurnali[tii care sunt [i bloggeri [i o rela]ie deteriorat` de prejudec`]i [i de gafe timpurii cu bloggerii. Asta face mai dificil de realizat orice proiect nou. Prima tendin]` a unui blogger este s` priveasc` suspicios un mesaj de la un PR. Cu toate acestea, când ideile sunt potrivite cu specificul blogului, când discu]iile se poart` ca de la persoan` la persoan` [i nu ca de la PR-ist la baza de date, lucrurile se leag`. E mai complicat s` lucrezi cu un blogger decât cu un jurnalist [i mi se pare normal s` fie a[a. Bloggerii nu au obliga]ii profesionale s` primeasc` informa]ii de la tine, iar ceea ce le e ceri este s` includ` subiectele clien]ilor t`i \n jurnalele lor personale. Ce a[tept`ri am de la un blogger? Mi-a[ dori s` \nceap` o discu]ie cu PR-ul renun]ând la prejudec`]ile deja create.

CRISTIAN MANAFU, Managing Partner la Evensys [i Senior Consultant la Prodigy° Probabil cea mai mare gre[eal` a unui om de PR \n comunicarea cu un blogger este ignoran]a fa]` de persoana cu care \ncearc` s` comunice. Bloggerii sunt pu[i adesea \ntr-o g`leat` [i sunt contacta]i la gr`mad`. Comunicarea cu bloggerii este personal`. Mai mult, trebuie s` \]i cuno[ti interlocutorul, s` [tii cine este [i ce face [i chiar ce nu face [i nu-i place. {i s` ]ii cont de asta. |n schimb, bloggerii nu gre[esc niciodat`. Ei se exprim` cum doresc [i nu au un cod de respectat, o politic` editorial` sau vreo obliga]ie fa]` de un [ef. Totu[i, [i blogger-ul poate \ntre]ine rela]ia, mai ales dac` inten]ioneaz` s` câ[tige din rela]ia cu PR-ul. Pân` la urm` e mai bine s` fie o situa]ie win-win.

ELIZA ROGALSKI, Managing Partner la Rogalski Grigoriu Colaborarea dintre PR [i bloggeri e cam \n faza \n care era colaborarea dintre PR [i pres` acum 10-12 ani. Destul de lipsit` de bune practici, dar [i de “cutume”, exploratorie, plin` de oportunit`]i dar [i de neprev`zut. Cred c` principala regul` \n colaborarea dintre un om de PR [i un blogger este s` cuno[ti [i s` respec]i omul, de ambele p`r]i. Primul lucru pe care trebuie s` \l faci este s` \l cuno[ti pe blogger, fie [i de la distan]`, [i apoi s` \ncerci s` ini]iezi o conversa]ie cu el pe baza acestor lucruri. Apoi, s` fii foarte deschis [i foarte sincer, chiar dac` asta sun` riscant. Bloggerii apreciaz` oamenii, nu PR-ii. Cu bloggerii nu po]i s` vorbe[ti oficial, scor]os [i corporatist. Cu bloggerii vorbe[ti \n primul rând uman.

Biz

55


marketing

poate trimite [i un mail de grup, cu condi]ia ca adresele s` fie trecute la BCC. Interesul propriu fa]` de subiect reprezint` pentru bloggeri principala motiva]ie pentru care ar accepta s` publice pe blog informa]iile primite \ntr-un comunicat. Importan]a, impactul, noutatea sau ineditul informa]iilor sunt de asemenea factori care determin` bloggerii s` preia [i s` publice informa]ii pe blogurile personale. Doar 8% dintre bloggerii chestiona]i consider` c` ar trebui s` fie trata]i la fel ca [i jurnali[tii, \n timp ce 44% spun c` se a[teapt` la un tratament similar doar \n unele cazuri. 38% dintre responden]ii “Blogger Relations Survey” cred c` trebuie aborda]i similar unor jurnali[ti, dar nu trebuie compara]i. Fiind o rela]ie ale c`rei baze abia se stabilesc, inerent apar gre[eli \n comunicare de ambele p`r]i. “Este \ns` de datoria PR-ului s` [lefuiasc` rela]ia [i s` \i dea o forma perfect`”, consider` Cristian Manafu. De la bun \nceput, un lucru este cert: \n comunicarea cu un blogger nu se poate respecta algoritmul care se aplic` \n comunicarea cu jurnali[tii. Este nevoie de un mai mare grad de personalizare. “Principala gre[eal` a unui om de PR este s` trateze rela]ia cu un blogger ca pe o rela]ie cu un jurnalist”, crede Sorana Savu. De[i la baz` este vorba de o rela]ie similar` cu cea dintre PR [i jurnali[ti, \n cazul comunic`rii cu bloggerii PR-ul nu trebuie s` aib` a[tept`ri din partea interlocutorului. “Un jurnalist – prin natura muncii sale – este deschis c`tre 56

Biz

CUM ESTE V~ZUT PR-UL |N BLOGOSFER~ Bloggerii ar trebui s` aib` acela[i tratament ca [i jurnali[tii? Da, bloggerii sunt ca [i jurnali[tii

10% 8% 44%

Da, dar nu trebuie compara]i

38%

Doar \n unele cazuri Nu, niciodat`

Ce v` determin` s` publica]i \ntr-un blog un post despre informa]iile primite \ntr-un comunicat? Importan]a informa]iilor Interesul propriu fa]` de subiect

4%

Ineditul informa]iilor

40%

Impactul pe care \l pot avea informa]iile

15% 50%

Importan]a sursei informa]iei

43% 77%

Noutatea/Premiera/ Exclusivitatea

58%

Altele Cum ar trebui trimise comunic`rile? E-mail personalizat pentru fiecare blogger

4% 2%

E OK acela[i mesaj, dar nu ca mail de grup

15% 23%

58%

Merge [i un mail la toat` lumea, dar adresele s` fie la BCC Trebuie cerut acordul \nainte prin telefon Altele

Ce metode prefera]i pentru a fi contacta]i? E-mail Telefon

11%

|ntâlniri

19%

Twitter

19%

Invita]ii \n re]ele sociale (LinkedIn, Facebook)

30% 31% 46% 96%

SURSA: BLOGGER RELATIONS SURVEY

Instant Messaging SMS

comunicarea cu oamenii de PR [i prime[te orice comunicare din partea companiilor”, spune Cristian Manafu care de asemenea atrage aten]ia c` un om de PR nu trebuie s` a[tepte aceea[i deschidere de la un blogger. Acesta din urm` trebuie s` primeasc` ceva interesant \nainte de a se comunica efectiv cu el. Leg`tura trebuie creat` \n mod natural. Ce gre[eli face un om de PR \n comunicarea cu bloggerii? “Acelea[i gre[eli pe care le f`cea acum 10 -12 ani \n rela]ia cu jurnali[tii, plecând de la necunoa[terea omului pân` la neadecvarea tonului comunic`rii”, crede Eliza Rogalski. Pe de alt` parte [i bloggerii au partea lor de vin` \n \ngreunarea comunic`rii cu mediul de PR. De cele mai multe ori ei nu fac neap`rat gre[eli, cât mai mult confuzii. “O agen]ie de PR nu cump`r` bannere sau articole publicitare”, spune Eliza Rogalski. Ce ar trebui bloggerii s` [tie este c` o agen]ie de PR vine cu o idee, o informa]ie sau un material despre care, dac` este interesant, bloggerul poate s` scrie, iar dac` nu-l intereseaz` nu ar trebui s` cear` bani ca s` scrie pe subiectul respectiv. Privind comunicarea dintre cele dou` p`r]i din ambele perspective, un factor cheie este reprezentat de \ncrederea reciproc`. Cum câ[tig` un blogger aten]ia [i \ncrederea unui PR? “A[a cum o câ[tig` [i o publica]ie”, consider` Sorana Savu. Mai exact, prin con]inutul materialelor, printr-un ton echilibrat [i civilizat, prin personalitate [i stil de redactare. Nu \n ultimul rând, prin popularitate. Biz loredana.sandulescu@revistabiz.ro



management cum am reu[it DE

OVIDIU NEAGOE

Savurarea unei cariere de succes Din pozi]ia de director de marketing la Heineken Romånia, Marius Mele[teu \[i propune s` \nt`reasc` m`rcile produc`torului de bere, care s` ajung` [i la inima consumatorilor, nu numai \n mintea acestora. “Este foarte u[or s` te sim]i bine \ntr-un acvariu cu pe[ti frumo[i, \ntr-un mediu controlat, dar unde nu po]i s` \no]i prea departe [i nu-i deloc u[or s`-]i dore[ti s` ie[i din acvariu [i s` \no]i mai departe, poate cu rechinii.” Este analogia pe care o face Marius Mele[teu, director de marketing la produc`torul de bere Heineken, cu privire la oportunit`]ile din carier`. “Sigur c` oportunit`]ile sunt mult mai multe \n «ocean» [i destul de li mitate \n «acvariu»”, continu` el analogia. Prima experien]` cu adev`rat folositoare procesului de dezvoltare profesional` a avut loc, \nainte de Stimorol, la Primera Ogilvy & Mather, una dintre primele agen]ii de publicitate din România, din perioada de pionierat a publicit`]ii

din ]ar`, când existau doar posturi de televiziune de stat, se lucra prin fax [i, surprinz`tor dar adev`rat, birocra]ia era mult mai mare, \[i mai aminte[te Marius Mele[ teu. Dup` Stimorol, Marius Mele[teu a fost recrutat de Unilever, pe pozi]ia de Brand Manager pentru Rexona, iar dup` patru ani, timp \n care a urcat \n ierarhia companiei, a fost numit Country Manager pe Serbia. “Am \nv`]at foarte multe \n Serbia, mai ales s` conduc oameni [i s` lucrez cu na]ionalit`]i [i culturi diferite”, adaug` direc torul de marketing al Heineken România. Dup` doi ani \n Serbia [i [apte ani \n cadrul Unilever, Marius Mele[teu a decis c` este timpul pentru o nou` schimbare: a acceptat provocarea din cadrul operatorului de telefonie mobil` Zapp, din pozi]ia de director de marketing. “Sunt inginer, a[a c` nu mi-a fost foarte greu s` \n]eleg industria telecom [i asta am [i f`cut cu sprijinul echipei extraordinare pe care am avut-o [i pe care am construit-o la Zapp”, spune Marius Mele[ teu. {i rezultatele ob]inute de acesta,

al`turi de echipa pe care a coordonat-o, nu s-au l`sat prea mult a[teptate. |n acel an, afacerea a crescut cu aproape 50%. “A urmat Heineken”, \[i continu` Marius Mele[teu povestea de succes. “Am ajuns aici pentru c` mi-am dorit foarte mult s` ajung aici, pentru c` am folosit toate oportunit`]ile care s-au ivit pentru a m` dezvolta, ca manager [i lider, pentru c` am evitat s` r`mân pe loc când era «cald [i bine»”, completeaz` acesta. Din noua pozi]ie, o zi de munc` din via]a lui Marius Mele[teu \ncepe dis-de-diminea]` [i este structurat` \n func]ie de prio rit`]i. Ziua se \mparte \ntre sarcini precum verificatul agendei, preg`tirea materialelor pentru \ntâlnirile din cursul zilei sau din zilele viitoare, discu]ii cu managementul [i cu oamenii din echip`. “Este foarte important s` [tii unde vrei s` ajungi [i s`-]i concentrezi eforturile pentru a ajunge acolo”, crede actualul director de marketing al Heineken România.

MARIUS MELE{TEU data [i locul na[terii: 20 iulie 1966, Pite[ti preg`tire profesional`: Inginer, absolvent al Institutului Politehnic Bucure[ti \n 1990 num`r de angaja]i ai companiei: 1.300 cea mai mare provocare \n carier`: Performan]a m`rcii Heineken, care a pornit de la zero \n 2004, iar \n vara anului 2007 a ajuns num`rul unu pe segmentul superpremium cea mai mare realizare din carier`: “Oamenii cu care am lucrat [i pe care i-am sprijinit [i ajutat s` se dezvolte” calit`]ile care \l caracterizeaz`: Perseveren]a, echilibrul care este strategia \n afaceri: “Este foarte important s` [tii unde vrei s` ajungi [i s`-]i concentrezi eforturile pentru a ajunge acolo” cum se formeaz` echipa ideal`: “Este esen]ial s` alegi oamenii potrivi]i pe care s` \i motivezi [i s` \i dezvol]i permanent p`strând un bun echilibru \ntre siguran]` [i incertitudine” cum \[i petrece timpul liber: “În timpul liber m` relaxez \mpreun` cu fiica mea, Irina. M` simt bine \n aer liber, \n mijlocul naturii, iar iarna \mi place s` merg la schi” 58

ovidiu.neagoe@revistabiz.ro



management DE

OVIDIU NEAGOE

DEZLEGARE LA DELEGARE

|ntr-o perioad` \n care implicarea [i motivarea angaja]ilor nu se mai reduc la promov`ri sau cre[teri salariale, companiile pot apela la empowerment, o unealt` crucial` \n cre[terea eficien]ei, mai ales prin accentul pe comunicarea direct` cu managementul.

60

Biz

ovidiu.neagoe@revistabiz.ro


empowerment

Privirile angaja]ilor din sala de conferin]e sunt a]intite la graficul care indic` sc`deri pe toate liniile, iar estim` rile pentru urm`torul trimestru sunt la fel de sumbre. Siguran]a locului de munc` de vine o prioritate [i to]i anga ja ]ii sunt din ce \n ce mai con[tien]i c` nu mai este loc nici pentru cea mai mic` gre[eal`. Presiunea pus` de conducere pentru \ndeplinirea unor sarcini care \nainte de cutremurul financiar nu se nu m`rau printre atribu]iile de serviciu ale an gaja]ilor p`stra]i \n companie duce \ncet-\ncet la apari]ia stresului. De[i “simptomele” de mai sus par desprinse dintr-un ghid pentru combaterea stresului, sunt aproape nelipsite din mediul de business din ]ar` \n acest moment. Acum, odat` cu reducerea cheltuielilor care se traduceau \n perioada cre[terilor exponen]iale prin prime [i bonusuri, compa nii le, atât cele na]ionale, cât [i multina ]ionalele, nu exceleaz` la capitolul motivare. O solu]ie pentru implicarea [i motivarea nonfinanciar` a angaja]ilor este reprezentat` de empowerment (delegare). “Empowermentul vizeaz` o echilibrare a libert`]ii individuale cu controlul exercitat de manageri, recu noscându-se astfel c` fiecare angajat nu este doar un simplu executant, ci un factor decizional competent”, spu ne Corina Diaconu, Managing Director la firma de recrutare de personal [i consultan]` \n resurse umane ABC Hu man Capital. “Cel mai consistent grad de motivare vine tocmai din aceast` «\mputernicire», dându-le angaja]ilor con [tiin]a asum`rii unor noi re sponsabilit`]i [i crescând astfel gradul lor de implicare [i performan]`”, continu` Dia-

conu. Astfel, motivarea angajatului cre[te exponen]ial odat` cu gradul de empo werment, ceea ce \nseamn` rezultate reciproc avantajoase atât pen tru angajat, cât [i pentru companie. Principalul avantaj oferit de empowerment const` \n faptul c` permite instaurarea unei atmosfere mobilizatoare, care favorizeaz` apari]ia sentimentelor de apartenen]` [i de ini]iativ`. Fiecare salariat din cadrul organiza]iei va avea, astfel, ocazia s` \[i \n]eleag` mai bine propriul rol din companie [i s`-[i coreleze obiectivele personale cu cele profesionale. Delegarea nu presupune dispari]ia unor indicatori de calitate, ci doar responsabilizarea altei persoane pentru atingerea lor. “Controlul nu are cum s` se piard`, pentru c` activit`]ile se traduc \n rezultate, iar monitorizarea lor nu dispare, r`mâne ca [i \naintea transferului de autoritate sau este chiar \mbun`t`]it`”, adaug` Managing Director-ul de la ABC Human Capital. Un factor esen]ial \n empowerment este feedback-ul constructiv, mai ales \n stadiul de \nceput, dar [i ulterior, pentru c` procesul de transfer de autoritate nu va lua sfâr[it decât atunci când persoana devine cu adev`rat sursa rezultatelor. Odat` cu implementarea procesului de delegare, managerii se degreveaz` de anumite sarcini [i au astfel oportunitatea s` se concentreze pe atingerea unor obiective majore pentru organiza]ie, precum [i pe dezvoltarea companiei. De cealalt` parte, prin atribuirea unor noi sarcini, angaja]ii au ocazia s` \[i dezvolte abilit`]i noi [i li se ofer` posibilitatea de a accede c`tre noi arii de responsabilitate, ceea ce duce la cre[terea

gradului de expertiz` [i implicare. Importan]a implic`rii angaja]ilor este subliniat` [i de un studiu recent, realizat de asocia ]ia profesioni[tilor \n resurse umane din România, HR-Club, \n colaborare cu firma de consultan]` Boston Consulting Group, care aten]ioneaz` c`, \n actualul context economic, \n care moti va]ia angaja]ilor nu se mai poate face prin promovare [i cre[teri salariale, crearea unei culturi organiza]ionale bazate pe disciplin` [i pe comunicare empatic` [i direct` cu liderii companiei este crucial`. Studiul a fost realizat \n mai multe companii din Europa [i pune \n lumin` principalele provoc`ri pe care le \ntâmpin` speciali[tii \n resurse umane, iar, dintre cele 21 de provoc`ri identificate de realizatorii studiului, [apte sunt considerate critice, printre care se num`r` [i implicarea [i motivarea angaja]ilor.

PUTEREA |MPUTERNICIRII Dac` empowermentul ca proces organiza]ional presupune redistribuirea autorit`]ii [i a responsabilit`]ii \n luarea deciziilor c`tre membrii echipei, fundamentul acestei abord`ri este \ncrederea, deoarece responsabilitatea formal` este \n final tot a managerului care deleag`. “Implica]iile la nivelul celui «\mputernicit» presupun, pe de-o parte, recunoa[tere fa]` de echipa c`reia \i apar]ine, iar, pe de alt` parte, responsabilizare [i asumare a obiectivelor \ntr-o sfer` mai larg` decât cea impus` de propria pozi]ie”, a declarat pentru revista Biz Ruxandra Stoian, partener [i director de resurse umane la compania de consultan]` fiscal`

Biz

61


management

[i audit financiar PricewaterhouseCoopers (PwC). “Dac` nevoia de recunoa[tere este general`, efectul motiva]ional \n cazul aloc`rii de responsabilit`]i supli mentare trebuie tratat cu aten]ie”, adaug` Ruxandra Stoian. Ea semnaleaz` dou` aspecte importante ale empowermentului. |n primul rând, trebuie s` se ]in` cont de profilul psihologic al angajatului, deoarece apeten]a pentru risc difer` de la persoan` la persoan`. |n al doilea rând, dac` nivelul de cuno[tin]e sau instrumente de care dispune angajatul “\mputernicit” nu este su ficient, procesul poate deveni extrem de frustrant [i poate duce atât la periclitarea rezultatelor proiectului, cât [i la demotivarea angajatului. Exist` dou` tipuri de obiective de la care porne[te aceast` abor dare [i ele pot func]iona \ mpreun`. Obiectivul opera]ional, care provine din nevoia de a suplini lipsa unor resurse \n situa]ii punctuale sau, mai frecvent, obiectivul de dezvoltare a competen]elor, de regul` integrat \n procesele de management al talentelor sau al succesiunii. |n ambele situa]ii, potrivit partenerului de la PwC, pa[ii corec]i pentru empowerment includ definirea [i comunicarea sferei de delegare de autoritate, evaluarea nivelului de preg`tire al angajatului pentru rolul care i se ofer`, accesul la informa]ie [i instrumentele necesare pentru a lua decizii [i oferirea de suport [i feedback pe tot parcursul procesului. “La ora actual` nu exist` un num`r semnificativ de manageri care st`pânesc eficient delegarea”, avertizeaz` Manuela Dragomir, director de resurse umane la 62

Biz

DELEGARE |N TREI PA{I Trei speciali[ti \n domeniul resurselor umane au scos \n eviden]`, pentru revista Biz, cele mai importante aspecte din empowerment, de care orice manager trebuie s` ]in` cont pentru o aplicare corect` a deleg`rii:

RUXANDRA STOIAN, partener [i director de HR la PricewaterhouseCoopers [i membru al HR-Club “Esen]ial \n acest proces este c` cel care deleag` \[i p`streaz` r`spunderea final` asupra rezultatelor. De aceea, delegarea este de cele mai multe ori mai dificil` [i mai stresant` decât responsabilitatea direct`, deoarece pârghiile de control sunt mai subtile. Nu po]i influen]a rezultatul decât dac` reu[e[ti s` \nve]i sau s` convingi «\mputernicitul» s` fac` lucrurile a[a cum le-ai fi f`cut [i tu, sau chiar mai bine.”

CORINA DIACONU, Managing Director la ABC Human Capital “Managerii implica]i trebuie s` con[tientizeze importan]a, utilitatea [i necesitatea schimb`rii. Empowermentul trebuie corelat cu viziunea, valorile, politicile [i strategiile organiza]iei, iar noul mod de organizare a muncii trebuie s` aib` \n centrul ei echipa. Toate mijloacele de realizare a empowermentului trebuie s` fie luate \n considerare [i transmise tuturor angaja]ilor.”

MANUELA DRAGOMIR, director de resurse umane la ING România [i membru al HR-Club “Nu to]i angaja]ii sunt motiva]i de delegare, \ns` aceia care \[i doresc s` fie responsabiliza]i, care nu caut` obsesiv confirmarea propriei valori [i pentru care controlul excesiv reprezint` o surs` important` de demotivare vor fi foarte ferici]i [i vor r`mâne mult` vreme \ntr-o companie care \n]elege beneficiile deleg`rii.”

ING România [i totodat` membru al asocia]iei HR-Club. “Cei mai mul]i se afl` la e xtreme: la un pol delegarea minim`, manifestat` prin control excesiv, iar la cel`lalt delegarea total`, lipsit` de orice control ulterior, pu]ini fiind cei care au reu[it s` se situeze \ntre cele dou` extreme [i s` g`seasc` un echilibru”, adaug` Manuela Drago-

mir. Managerul care nu va avea \ncredere \n for]ele anga ja]ilor [i va alege s` fac` toat` treaba pe cont propriu, sub pretextul eficien]ei, risc` s` aib` o influen]` negativ` asupra angaja]ilor, care \[i pot pierde \ncrederea \n propriile for]e [i percep ac]iunea ca pe o lips` de considera]ie din partea managementului. La fel de nociv` pentru or ganiza]ie este [i delegarea total`, care de cele mai multe ori are la baz` comoditatea [i lipsa de expertiz` a managerului. “Managerul care deleag` total nu are niciun instrument prin care s` controleze modul de desf`[urare al ac]iunii pân` la ob]inerea rezultatului”, spune directorul de resurse umane al ING România. Riscul este ca rezultatul la care ajunge angajatul s` nu fie cel a[teptat [i, \n afar` de faptul c` e[ecul va fi transferat \n totalitate asupra angajatului, \n cazul unor proiecte importante, impactul asupra companiei poate fi unul dezastruos. Astfel, cel mai important pas premerg`tor procesului de delegare, obligatoriu pentru orice manager, este s` depun` eforturi pentru a-[i cunoa[te subordo na ]ii, pentru a putea delega \n func ]ie de competen]ele fiec`rui membru al echipei. “Controlul nu trebuie s` fie sofisticat, poate fi exercitat \ntr-un mod firesc [i pl`cut prin u[a deschis` a managerului [i prin dialogul permanent cu angaja]ii”, spune Ma nuela Dragomir. “|n concluzie, delegarea nu este numai un factor care influen ]eaz` semnificativ nivelul de implicare al angaja]ilor dintr-o companie, ci [i o m`sur` a eficien]ei unei organiza]ii”, conchide directorul de resurse umane al ING România. Biz ovidiu.neagoe@revistabiz.ro


LIFE FOTO

VASILE C~MAR~ / VISTA

LIFE Suplimente nutritive PAG. 68-71 GADGETS Atingerea tehnologiei pag. 72-73 AUTO Patru modele \n patru u[i pag. 76-79

Johnny Cash din Cuba Biz

63


agend` life OVIDIU NEAGOE

Eliades Ochoa DE

Regal muzical f`r` egal

Dragostea pentru acordurile calde [i melodioase ale chit`rii, care l-au fermecat pe cânt`re]ul cubanez Eliades Ochoa \nc` de la vârsta de [ase ani, a putut fi sim]it` de iubitorii muzicii de calitate din ]ar`, \n cadrul concertului sus]inut de artist \n data de 5 octombrie. Fumul alb`strui al ]ig`rilor din foi \nv`luie, cu mi[c`ri ludice [i imprevizibile, \nc`perea scufundat` \n acorduri de chitar` [i trompete, ce se \mpletesc cu sunetele aproape imperceptibile ale cuburilor de ghea]`, lovite de marginile paharelor cu rom. Vestimenta]ia clien]ilor dornici s` \[i r`sfe]e auzul \nsetat dup` acorduri muzicale tradi]ionale aduce o pat` de culoare [i \ntrege[te atmosfera paradisiac` din nop]ile albe ale capitalei Cubei. Nelipsitele acorduri de chitar` ce par s` vorbeasc` despre sentimente pe limba fiec`rui spectator \n parte \ndeamn` la visare, chiar [i pe cei mai preten]io[i melomani. Dac` petrecerea unei seri de vis \ntr-o astfel de atmosfer`, specific` exclusivistului Buena Vista Social Club din animatul cartier Marianao, 64

Biz

din Havana, nu mai este posibil` \nc` din anii '40, când a fost \nchis, iubitorii muzicii de calitate au avut totu[i ocazia s` petreac` o sear` de neuitat \n compania unei adev`rate legende, nu doar a Cubei, ci a muzicii interna]ionale. {i nu tocmai \n mica insul` din Marea Caraibelor ci chiar \n mijlocul capitalei României. Astfel, Sala Palatului a fost \n data de 5 octombrie locul \n care iubitorii de muzic` bun` din ]ar` au avut ocazia s` reintre \n contact cu atmosfera [i folclorul cubanez, odat` cu cel mai recent concert sus]inut \n ]ar` de celebrul chitarist Eliades Ochoa. “Johnny Cash din Cuba”, cum mai este cunoscut chitaristul, datorit` \nclina]iei de a purta haine negre [i p`l`rie de cowboy, este cel mai tân`r dintre cei care au creat conceptul Buena Vista Social Club

\n 1997. Prin stilul unic de a cânta la chitar` [i vocea inconfundabil` de pe piese celebre precum “Chan Chan”, “El Carretero” sau “El Cuarto de Tula”, cânt`re]ul a participat la toate marile turnee mondiale ale vedetelor cubaneze ca Omara Portuondo, Ibrahim Ferrer, Cachaito Lopez sau Ruben Gonzales. De[i albumul “Buena Vista Social Club” nu a fost primit tocmai cu c`ldur` imediat dup` lansare, magia irezistibil` a sunetelor, ritmurile calde [i elegante au cucerit publicul, devenind unul dintre pilonii muzicii interna]ionale de calitate. Proiectul “BVSC” este compus din Omara Portuondo, Eliades Ochoa, Roberto Fonseca, Manuel Galban, Guajiro Mirabal [i Jesus Ramos. Artistul a fost adus \n România de Funda]ia Phoenix.


concert FOTO

VASILE C~MAR~ / VISTA

Acompaniat de 11 instrumenti[ti, Eliades Ochoa a \ncântat auzul melomanilor din capital` cu piese de pe albume ca “A la Casa de la Trova” sau “Estoy Como Nunca”

ovidiu.neagoe@revistabiz.ro

Biz

65


life agend` DE

ALEXANDRU ARDELEAN

Lux la superlativ

BUCURE{TIUL LA MARATON |n 18 octombrie are loc Raiffeisen Bank Bucharest City Marathon, un eveniment sportiv [i social. Maratonul nu are numai un aspect sportiv [i s`n`tos, ci [i unul social, pentru c` sumele de bani colectate vor fi donate c`tre dou` ONG-uri: Hospice Casa Speran]ei [i Viitor Plus Asocia]ia pentru Dezvoltare Durabil`. Un aspect extrem de interesant al maratonului este c` include [i o prob` de maraton [tafet`, care este destinat` corpora]iilor, agen]iilor guvernamentale [i neguvernamentale, ambasadelor, institu]iilor [i companiilor atât din România cât [i din alte ]`ri. Proba este sponsorizat` de margarina premium Becel. Cursa corporate este creat` ca o competi]ie amical` \ntre companii, pentru a \ncuraja spiritul de camaraderie [i de echip` \ntre colegi [i pentru a da fiec`rui alerg`tor o [ans` de a pretinde c` el sau ea sunt cei mai rapizi alerg`tori din profesia lor.

Ascult` cu stil Yamaha a lansat proiectorul de sunet YRS2000, realizat sub forma unui stand pentru televizor, permi]ând o diagonal` maxim` a acestuia de 60 inch. Televizorul poate fi conectat direct la standul audio, f`r` a \ntinde cabluri prin toat` casa, beneficiind de conexiuni multiple, amplificator audio digital, subwoofer [i o putere total` de 112 W. Yamaha a introdus \n acest stand [i modulul IntelliBeam, sistem ce modific` automat configura]ia de sunet, pentru a ob]ine o audi]ie optim` \n func]ie de camera \n care este plasat.

Inova]ie f`r` margini Lansat la IFA, primul televizor LCD f`r` margine din lume, LG SL9000 Borderless, a ajuns luna aceasta [i \n România. De ce atât de repede? |ntrucât “cererea [i interesul consumatorilor români pentru televizoare ce \ncorporeaz` func]ii [i tehnologii performante este \n continu` cre[tere”, dup` cum a declarat pentru revista Biz Ioana Cristescu, director de marketing la LG Electronics România. SL9000 nu vine singur, ci \nso]it de fratele mai mic SL8000, ambele fiind dotate cu tehnologie backlight LED. Modelul SL9000 permite transfer de con]inut multimedia prin Bluetooth, are port USB, este full HD (1920 x 1080) [i are o grosime de numai 2,9 centimetri. 66

Biz

Calea Victoriei \ncepe s` \[i reg`seasc` gloria de alt`dat`, odat` cu renovarea cl`dirilor istorice sau a deschiderii de buticuri de lux. Un exemplu este noul magazin Helvetansa, care reune[te sub acela[i spa]iu doar brandurile de lux din portofoliu. Clien]ii pot reg`si aici m`rcile de lux precum Audemars Piguet, Vacheron Constantin, Cartier, IWC, Daniel Roth. “Investi]ia \n noul magazin se ridic` la peste 1 milion de euro. Ambi]ia noastr` a fost s` avem un magazin care s` rivalizeze cu cele din str`in`tate”, a spus Adrian Stoican, director general al Helvetansa. Noua loca]ie a fost gândit` special pentru o nou` abordare, un nou nivel al luxului. Nout`]ile magazinului sunt [i alte dou` m`rci de ceasuri, care nu existau pân` acum \n portofoliu: Chanel [i Moser. |n plus, a fost extins` [i gama de accesorii de la Cartier.

BOLIDUL DE CLE{TAR Vislele iubitorilor de produse de lux, precum [i ale colec]ionarilor de machete auto, s-au cristalizat, la propriu, odat` cu lansarea minimodelului Lamborghini “tunat” cu 7.000 de cristale Swarovski, lipite manual. Juc`ria de lux, adus` pe pia]a din ]ar` de distribuitorul Nicoro Trading, este o machet` la o scar` de 1:18, fiind disponibil` numai pe comand`, iar durata livr`rii este de patru s`pt`mâni. {i cum fabricarea bolidului nu este tocmai o joac` de copii, pentru achizi]ionarea acestuia pasiona]ii de articole de lux vor trebui s` scoat` din buzunar 1.200 de euro. Sum` modic` pentru iubitorii de frumos, care nu va frâna cererea “bolizilor de cle[tar”, potrivit companiei Nicoro Trading, care estimeaz` c` se vor vinde peste 30 de modele pân` la finele anului.

alexandru.ardelean@revistabiz.ro


agend` DE

OVIDIU NEAGOE

Gustul rafinamentului

ovidiu.neagoe@revistabiz.ro

Care este cel mai potrivit loc de \ntâlnire pentru rafinament, tradi]ie, elegan]` [i putere? Ei bine, un pahar din cristal. Motivul? Toate aceste “ingrediente” \ntregesc experien]a de a savura un pahar de lichior Chambord, produs din mure, zmeur` neagr` [i cognac XO. {i cum elegan]a [i bunul gust sunt, de cele mai multe ori, inseparabile, celebrul bijutier Donald Edge a creat o “bijuterie” unic`: sticla Chambord Royal. Realizat` manual, din aur galben de 18 carate, \ncrustat` cu cele mai fine perle rotunde, cu peste 1.100 de diamante t`iate \n form` de par` [i un smarald, sticla de Chambord Royal lansat` la S`pt`mâna Modei din Londra poate ajunge la 2 milioane de dolari. Gustul elegan]ei [i al rafinamentului poate r`sf`]a, din luna septembrie, [i sim]urile b`utorilor de lichior din ]ar`. Produs pe domeniile Sistiere din Valea Loarei, Chambord a fost pe gustul celor mai rafina]i consumatori \nc` din vremea regelui Ludovic al XIV-lea. Istoria modern` a brandului partener la S`pt`mâna Modei de la Londra este asociat` cu nume de designeri celebri, precum Vivienne Westwood sau Christopher Kane.

Biz

67


SUPLIMENTE

NUTRITIVE

acid alfa-lipoic melatonin`

echinacea

yohimbe

seleniu

|ntre mit [i

ginseng

omega 3

realitate De la aminoacizi [i p창n` la extracte din plante, exist` mii de produse care promit o s`n`tate mai bun`. Biz v` prezint` un ghid de la A la Z care face o distinc]ie clar` \ntre mit [i realitate.

68

Biz

glucozamin`

vitamina E

coenzima Q 10

valerian`

zinc


\ngrijire

A

VITAMINA A

Cre[terea imunit`]ii

Vitamina A este un element esen]ial pentru cre[terea imunit`]ii. Cercet`torii americani au descoperit c` o concentra]ie crescut` de vitamina A spore[te cu 8% puterea de lupt` a organismului \mpotriva microbilor. Cantitatea optim` pentru b`rba]i: 5.000 de unit`]i

interna]ionale (u.i.) pe zi, preferabil sub forma beta-carotenului. Surse naturale: morcovi, cartofi dulci, mango.

B

BORON

M`re[te capacitatea de memorie Rimeaz` cu moron, dar \n realitate este un adev`rat sprijin pentru creier. Un studiu realizat la Departamentul pentru Agricultur` al Statelor Unite arat` c` boronul revigoreaz` memoria. Cantitatea optim` pentru b`rba]i: 3 mg pe zi. Surse naturale: nuci, majoritatea fructelor uscate.

C

VITAMINA C (ACID ASCORBIC)

Lupt` \mpotriva stresului

Cantitatea optim` pentru b`rba]i: 250 mg, de dou` ori pe zi.

ACIDUL ALFA-LIPOIC Te re\ncarci cu antioxidan]i

b`rba]i: 500 mg calciu citrat

\mpreun` cu 125 de u.i. de vitamina D, de dou` ori pe zi. Surse naturale: produse lactate, broccoli, varz` furajer`. Interac]iuni: \n cazul tratamentului cu antibiotice, poate reduce eficien]a acestora.

CHONDROITIN Protectorul genunchilor Chrondroitinul poate fi cea mai bun` arm` \mpotriva durerilor de genunchi de dup` o partid` de fotbal. Un studiu publicat \n Journal of the American Medical Association arat` c`, \n combina]ie cu glucozaminele, chondroitinul poate \ncetini evolu]ia osteoartritelor cu pân` la peste 35%. De asemenea, s-a demonstrat c` poate reduce din intensitatea durerilor de spate. Cantitatea optim` pentru

ACETIL L-CARNITIN Salvatorul neuronilor Acest aminoacid m`re[te masa muscular` [i ajut` creierul; este posibil s` \ncetineasc` efectele apari]iei bolii Alzheimer. |ntr-un studiu al UCLA, [obolanii c`rora li s-au administrat doze de acetil L-carnitin [i acid alfa-lipoic s-au comportat mai bine la testele de memorie.

Cantitatea optim` pentru

b`rba]i: 200 mg de trei ori pe zi.

CROM Vitamina C poate scurta sfor`iturile \ntr-o zi [i poate fi asociat` cu starea de “calm”. Cercet`torii de la Universitatea Alabama au descoperit c` vitamina C poate ajuta la stagnarea secre]iei de hormoni ai stresului. Iar scorbutul? Pur [i simplu e nimicit.

Ap`r`torul de diabet? Acest metal este singurul care ajut` la prevenirea diabetului; asta \n cazul \n care ai deficien]e de crom \n organism. De regul`, b`rba]ii au rar astfel de lipsuri.

COENZIMA Q 10 Crucificatorul cancerului?

gieni au ar`tat recent c` persoanele care au luat ALC timp de un an [i-au redus gr`simea cu peste 8%. Cantitatea optim` pentru b`rba]i: 3 g pe zi. Surse naturale: carne de vit` [i

de miel, lapte.

CREATININ~ F`uritorul de mu[chi |ntr-un studiu se arat` c` subiec]ii care au consumat creatinin` au \nregistrat o cre[tere a masei musculare cu 8 pân` la 14%. Cantitatea optim` pentru b`rba]i: 10 g de dou` ori pe zi, timp de dou` zile, urmate apoi de 2 g zilnic.

D

VITAMINA D

Colacul de salvare Vitamina D este o substan]` care are un rol decisiv \n \nt`rirea oaselor. Deficien]a de vitamina D poate conduce la boli cardiace, cancer de colon [i cancer de prostat`. Cantitatea optim` pentru b`rba]i: minimum 200 u.i. zilnic. Surse naturale: lapte, pe[te

de râu.

E

VITAMINA E

Cantitatea optim` pentru

|mblânzitorul de tumori

b`rba]i: 500 mg pe zi. Surse naturale: citrice, ro[ii,

ardei iute.

CALCIU Ma[ina de \nt`rit oase Când cantitatea de antioxidan]i din organism scade, o doz` de acid alfa-lipoic ajut` la revenirea nivelului acestora la cel normal. Poate avea [i efect de protec]ie \mpotriva radia]iilor - \n cazul exploziilor nucleare. Cantitatea optim` pentru b`rba]i: 30-60 mg pe zi.

Calciul ajut` la formarea oaselor, ajut` la pierderea \n greutate [i poate reduce riscul producerii cancerului de colon.

Animalele c`rora li s-a administrat coenzima Q 10 au demonstrat o rezisten]` mai mare la apari]ia tumorilor, dar ideea c` aceast` substan]` poate reduce riscul unui infarct r`mâne sub semnul \ntreb`rii.

ACID LINOLEIC CONJUGAT (ALC) Arde gr`simile Acest acid gras lupt` \mpotriva gr`similor. Cercet`torii norve-

Vitamina E este foarte puternic` mai ales atunci când este asociat` cu seleniul. Cercet`rile arat` c` vitamina E poate reduce riscul apari]iei cancerului de prostat` cu pân` la 53% [i durata vindec`rii cu pân` la jum`tate.

Biz

69


\ngrijire Cantitatea optim` pentru b`rba]i: 200 u.i. de

d-alfa-tocopherol zilnic. Surse naturale: uleiuri

vegetale, legume cu frunze. Interac]iuni: poate cre[te efectul sub]ierii sângelui.

G

GINKGO BILOBA

|ntr-un studiu al Universit`]ii din Australia de Vest, se arat` c` 88% dintre cei care au luat glucozamin` au \nregistrat o durere mai mic` a genunchilor.

P`streaz` memoria

Cantitatea optim` pentru b`rba]i: 500 mg, de trei ori pe zi. Interac]iuni: poate reduce efectul insulinei.

ECHINACEA Anuleaz` simptomele r`celii Unele studii arat` c` ginkgo poate ajuta la procese precum gândirea analitic` sau amintirea. Cantitatea optim` pentru

Exist` studii contradictorii referitoare la puterea acestei plante de a \nl`tura r`ceala. Mai mult, folosirea sa \ndelungat` – mai mult de 12 s`pt`mâni – nu s-a dovedit a fi sigur`.

F

FIER

Ar fi mai bine s`-l ridici decât s`-l \nghi]i Un studiu finlandez având ca subiec]i numai b`rba]i a demonstrat faptul c` exist` o leg`tur` puternic` \ntre infarct [i nivelul ridicat de fier. Surse naturale: g`lbenu[ul de ou, cerealele integrale, ciupercile. Cantit`]i \nsemnate de fier, dar ceva mai greu asimilabile, con]in r`d`cina de p`trunjel, smochinele, stafidele [i caisele uscate, spanacul, urzicile, cartofii fier]i \n coaj`, migdalele [i celelalte fructe cu coaj` lemnoas`.

ACID FOLIC Stopeaz` infarctul Acidul folic te ajut` s`-]i men]ii circula]ia sanguin` fluid`. Un studiu al Universit`]ii Harvard arat` c` b`rba]ii care au luat acid folic sunt cu 30% mai pu]in expu[i s` fac` un infarct.

b`rba]i: 40 mg de extract standardizat, cum ar fi EGb761, de trei ori pe zi. Interac]iuni: poate interfera cu medicamentele care sub]iaz` sângele [i cu unele antidepresive.

GINSENG Cre[te libidoul

Surse naturale: spanac,

broccoli. 70

Biz

VITAMINA K

Stopeaz` hemoragiile Vitamina K se depoziteaz` \n ficat [i determin` sinteza proteinelor necesare pentru coagularea sângelui, este o vitamin` antihemoragic`, iar caren]a ei duce la \mboln`viri ale aparatului digestiv. Contribuie la formarea osoas`, fiind un factor esen]ial \n procesul de mineralizare (fixarea calciului). Dozele mari de vitamina K risc` s` se acumuleze \n organism, generând distrugerea globulelor ro[ii, având drept consecin]a anemia. Cantitatea optim` pentru

Aceast` plant` poate fi considerat` un fel de “ridic`-m`” pentru penis. |ntr-un studiu publicat \n Journal of Urology, se arat` c` 60% dintre b`rba]ii cu disfunc]ie erectil` care au luat ginseng timp de opt s`pt`mâni erau capabili s`-[i men]in` erec]ia. Cantitatea optim` pentru b`rba]i: 900 mg de trei ori pe zi \n cazul disfunc]iilor erectile, dar trebuie s`-]i consul]i doctorul. Interac]iuni: poate cre[te efectele insulinei [i poate interfera cu medicamentele care sub]iaz` sângele.

GLUCOZAMINA Bun pentru articula]ii

b`rba]i: 2 mg pe zi. Surse naturale: broccoli, varz`,

spanac, ficat, ro[ii, morcovi, maz`re, derivate din cereale, fragi, c`p[uni, carne.

L

L-CARNITIN~

Tope[te gr`simile Accelereaz` metabolismul lipidelor, favorizând oxidarea lor la nivel celular; m`re[te performan]ele fizice [i rezisten]a la efort; reduce nivelul colesterolului [i trigliceridelor. Cantitatea optim` pentru b`rba]i: 1-2 g pe zi, cu 30-60 minute \naintea antrenamentului.

LICOPEN

Cantitatea optim` pentru b`rba]i: 200 mcg.

K

Acest aminozaharid ofer` o cantitate de glucide necesar` cartilajelor distruse de osteoartrit`.

Protectorul prostatei Este un antioxidant puternic ce anihileaz` oxigenul atomic [i radicalii peroxid. Protejeaz` stratul

lipidic al celulelor. Previne cancerul [i bolile de inim`. Studiile epidemiologice au demonstrat efectele favorabile ale licopenului \n reducerea riscului de apari]ie a cancerului de prostat`. Surse naturale: tomate. Cantitatea optim` pentru b`rba]i: 5-10 mg zilnic.

M

MELATONIN~

Pentru un somn s`n`tos

Melatonina contribuie la calitatea somnului.

N

NIACIN~

Pentru mu[chi Asigur` buna func]ionare a sistemului nervos. Ajut` organismul s` primeasc` din alimente necesarul de energie. Are o importan]` vital` pentru toate celulele corpului. Ea \mbun`t`]e[te circula]ia [i scade nivelul colesterolului. Este esen]ial` \n producerea hormonilor (estrogen, progesteron, testosteron [i insulin`). Surse naturale: pe[te, cereale integrale. Cantitatea optim` pentru b`rba]i: 17 mg pe zi.

O

OXID NITRIC

Men]ine vasele tonifiate, mai tinere [i mai flexibile pentru a \mbun`t`]i func]ia vascular`. Amplific` circula]ia sângelui contribuind astfel la o mai bun` func]ionare a inimii, a creierului [i a altor organe.


\ngrijire OMEGA-3 Asigur` protec]ia aparatului cardiovascular...

nuci, alune, prune, zmeur`, coac`ze, fragi, cire[e, caise. Cantitatea optim` pentru b`rba]i: 1,8 mg pe zi.

...\n hipertensiune, ateroscleroz`, hipercolesterolemie, infarct miocardic, angioplastie, \mbun`t`]e[te func]iile creierului, reduce riscul depresiilor, cre[te aten]ia. Benefic \n diabet, boli inflamatorii (reumatismale). Contracareaz` efectele nocive ale fumatului.

P

POTASIU

Scade tensiunea Surse naturale: cartofi, ro[ii, semin]e de floarea-soarelui, boabe de cereale, fructele proaspete – grapefruit, portocale, mere, struguri, banane, spanac, lapte, cafea, ceai.

R

RIBOFLAVIN

Pentru durerile de cap Riboflavinul sau vitamina B2 este foarte bun` pentru absorb]ia oxigenului [i producerea gobulelor ro[ii. Un studiu belgian a demonstrat faptul c` administrarea unor doze mari de Riboflavin poate atenua migrenele. Vitamina B2 sau riboflavina favorizeaz` cre[terea organismului, lipsa ei ducând la oprirea cre[terii, la \mboln`viri ale pielii [i retinei, la anemie, sl`bind organismul \n fa]a microbilor sau a eforturilor fizice [i intelectuale. Surse naturale: lapte, ficat, rinichi, drojdie de bere, brânz`, legume de culoare verde, ou`, pe[te, carne de vit`, de oaie, de porc, de pas`re, orez, ciuperci,

S

SELENIU

Un adev`rat lupt`tor

Seleniul are efect antioxidant, \ncetine[te \mb`trânirea, intervine asupra sistemului imunitar prin producerea de imunoglobuline. De asemenea contribuie la men]inerea func]ion`rii normale a sistemului vascular, contribuie la regenerarea mu[chiului cardiac [i func]ionarea lui ritmic`, influen]eaz` pozitiv activitatea sistemului de ap`rare al organismului. |n urma unui studiu clinic experimental, \n care unui grup de 1.312 persoane i s-a administrat 200 mg de seleniu zilnic timp de 4,5 ani, s-a constatat o sc`dere a cancerului de prostat` cu cca 50% fa]` de grupul de control c`ruia nu i s-a administrat seleniu. Surse naturale: alimentele bogate \n seleniu sunt cerealele integrale [i nucile braziliene.

T

TIAMINA (Vitamina B1)

Pentru nervi Este esen]ial` \n producerea energiei organismului, \n metabolizarea carbohidra]ilor [i a alcoolului [i \n reglarea func]iilor sistemului nervos. |mpreun` cu celelalte vitamine B, tiamina transform` glucoza din sânge \n energia vital` fiec`rei celule din organism. Ajut` la buna func]ionare a inimii [i a digestiei. Cantitatea optim` pentru b`rba]i: 1,5 mg pe zi.

Surse naturale: carnea de vit`,

porc, paste.

U

URTICA DIOCA (urzica)

T`m`duitoarea glandei R`d`cinile de urzic` sunt foarte bune reglatoare ale activit`]ii hormonale la b`rba]i, favorizeaz` regenerarea firului de p`r [i a epiteliilor, au efecte imunomodulatoare [i anticancerigene. |n schimb, frunzele sunt foarte bune antihemoragice [i antiinflamatoare, con]in multe minerale, au un efect depurativ, reglator al tensiunii [i diuretic puternic. Poate vindeca mai multe boli precum alergiile, anemiile, hipertensiunea; bolile de rinichi cronicizate etc.

V

EXTRACTUL DE VALERIAN~

dintre principalele motive ale orbirii permanente din cauza vârstei. Surse naturale: spanac, broccoli, ou` de prepeli]`. Cantitatea optim` pentru b`rba]i: 250 mg pe zi.

Y

YOHIMBE

Arhitectul erec]iei

Cre[te performan]a sexual` masculin` [i este un poten]ial afrodisiac. Dar poate cre[te tensiunea, a[a c` ar trebui s` vorbe[ti [i cu un medic.

Z ZINC

Stopeaz` str`nutul

|nl`tur` insomniile

Extractul de valerian` este foarte bun \n tratarea distoniilor neurovegetative, insomniilor, anxiet`]ii. Mirosul este destul de puternic [i s-ar putea s` te dea pe spate, dar... Interac]iunile ar putea cre[te efectul depresivelor precum alcoolul.

X

XANTOFIL

Protectorul ochilor Cunoscut [i sub numele de lutein, \mbun`t`]e[te simptomele asociate degener`rii maculare, unul

Zincul este un oligoelement care intervine \n numeroase reac]ii enzimatice [i care joac` un rol important \n metabolismul proteinelor, al glucidelor [i al lipidelor. El este important pentru stabilitatea chimic` a sângelui [i \n men]inerea echilibrului acidobazic al organismului. Zincul are un efect deosebit asupra func]iilor celebrale. Este necesar \n sinteza AND-ului [i are un rol important \n dezvoltarea tuturor organelor de reproducere. Poate trata cu eficien]` simptomele r`celii. Surse naturale: nuci, fasole, alimentele de origine marin`, cerealele, drojdia de bere, semin]ele de dovleac, ou`. Cantitatea optim` pentru b`rba]i: 13,3 mcg/zi.

Biz

Biz

71


life gadgets DE

GABRIEL BÂRLIG~

Atingerea tehnologiei Gadgeturile cu butoane \ncep s` piard` teren \n fa]a valului de produse cu ecran tactil (touchscreen), \n special \n domeniul telefoanelor mobile [i al playerelor de muzic`. Ne place sau nu, iPhone a popularizat aceast` mod` [i to]i produc`torii \ncearc` s` ]in` pasul cu Apple \n domeniu. Valul de gadgeturi touchscreen este atât de mare, \ncât a provocat \ngrijorarea asocia]iilor care ap`r` drepturile persoanelor cu deficien]e de vedere, \ntrucât acestea sunt excluse de la folosirea dispozitivelor cu ecran tactil. Dar lumea pare s` le iubeasc`. Iat` cinci gadgeturi touchscreen care v` pot satisface pofta de tehnologie.

HTC HERO

ZUNE HD |ntr-o lume \nnebunit` dup` iPod, Microsoft \ncearc` revigorarea playerului s`u Zune, prin lansarea noii variante HD cu ecran tactil. Disponibil \n dou` variante, cu memorie de 16, respectiv 32 GB, Zune HD are un ecran tactil OLED de 3,3 inch, cu rezolu]ie de 480 x 272 (format 16:9) [i dispune de un magazin online inspirat de iTunes, Zune Marketplace. Iar Microsoft promite \n curând [i interactivitate cu consola Xbox 360. De asemenea, noul Zune poate fi conectat prin Wi-Fi la Internet, beneficiind [i de o tastatur` virtual` QWERTY pentru navigarea pe web. 72

Biz

Chinezii de la HTC au venit cu un concurent serios la iPhone, modelul Hero fiind primit cu entuziasm de presa de specialitate din toat` lumea. De[i folose[te sistemul de operare Android, de la Google, Hero beneficiaz` de interfa]a proprie a companiei chineze, HTC Sense, menit` s` u[ureze utilizarea oric`rui produs HTC. La prima vedere, se remarc` partea curbat` din zona inferioar` (fapt ce i-a atras din partea unora porecla “Coco[atul”). O alt` particularitate este roti]a ce joac` rol de controller, a c`rei sensibilitate sporit` [i libertate maxim` de mi[care produce o experien]` ce merge de la extraordinar la frustrant, \n func]ie de aplica]ie. Oricum, pute]i renun]a oricând la ea, alegând s` folosi]i ecranul tactil cu diagonal` de 3,2 inch. Merit` s` v` lua]i un Hero doar dac` ave]i [i un abonament de date, pentru c` acest terminal exceleaz` pe partea de Internet.


gadgets iPhone 3GS S`-i d`m Cezarului ce-i al Cezarului! iPhone a ajuns la o nou` genera]ie, mai puternic` [i mai rapid` decât precedentele, care profit` la maximum de avantajele noilor re]ele de comunica]ii mobile. Cu o nou` camer` de 3 megapixeli cu autofocus (domnule Jobs, chiar nu pute]i face rost de ceva mai performant?), iPhone 3GS poate face fotografii [i \nregistra filme, pe care utilizatorul le poate trimite prietenilor folosind tehnologia HSDPA, ce permite viteze de pân` la 7,2 Mbps. {i cu peste 50.000 de aplica]ii din care po]i alege \n App Store, garantat nu te vei plictisi. Sunt disponibile trei variante, cu memorie de 8, 16, respectiv 32 GB, iar Apple promite [i c` bateria ]ine mai mult. |n plus, dac` v` pierde]i pe munte, dispune]i de o busol` digital`, conectat` la sistemul GPS al terminalului. iPhone 3GS este disponibil \n oferta Orange România la pre]uri cuprinse \ntre 199 [i 519 euro, \n func]ie de tipul de abonament [i perioada contractului.

LG Pop Coreenii de la LG sunt, de fapt, cei care au lansat primul telefon cu ecran tactil (LG Prada), numai c` ma[ina de marketing de la Apple le-a luat fa]a. |ntre timp, LG a revenit \n for]` pe acest segment, lansând terminale touchscreen excelente. Ultimul venit este LG GD510 “Pop”, prezentat de companie drept “cel mai compact telefon mobil cu ecran tactil cu diagonala de 3 inch existent pe pia]`”. Este, \ntr-un fel, un telefon touchscreen entry-level, forma sa amintind de LG Shine. LG GD510 red` muzic` [i filme pe mai multe formate standardizate, are o memorie intern` de 8 GB [i o camer` de 3 megapixeli pentru fotografii [i \nregistr`ri video. La nivel de design, se remarc` ram` extrem de \ngust` a ecranului, de numai 4,8 mm, care d` senza]ia c` ecranul nu are margini. LG GD510 vine \n Europa de la jum`tatea lunii octombrie. gabriel.barliga@revistabiz.ro

LOGITECH SQUEEZEBOX TOUCH De[i playerele de muzic` au c`p`tat forme tot mai compacte, acas` situa]ia se schimb`. Decât s` arunci boxele sau sistemul stereo dep`[it de era digital`, le po]i da o nou` via]` cu ajutorul Logitech Squeezebox Touch Wi-Fi. Dotat cu un ecran color tactil de 4,3 inch, acesta poate fi conectat la boxe, la computer sau poate reda muzic` direct prin conexiunea USB sau de pe carduri SD. Cu ajutorului butoanelor de pe ecran po]i alege rapid melodiile sau playlist-urile preferate. Dac` e[ti fan Facebook, po]i \mp`rt`[i recomand`ri muzicale, verifica statusul prietenilor, recomand`rile lor [i fotografiile postate direct pe noul Squeezebox. De asemenea, fotografiile de pe site-ul Flickr pot fi vizualizate pe playerul Squeezebox Touch. Playerul Logitech Squeezebox Touch Wi-Fi va fi disponibil \n Europa din luna decembrie, la un pre] de 299 de euro.

Biz

73


life motor DE

GABRIEL BÂRLIG~

AUTO{TIRI E-Up!, broscu]a viitorului

Lamborghini iese la aer

La Salonul Auto de la Frankfurt, Volkswagen a adus conceptul eco E-Up!, dotat cu un motor electric ce dezvolt` o putere maxim` de 60 kW. Designul exterior respect` elementele specifice de design Volkswagen, fiind inspirat` de liniile celebrei “broscu]e” Volkswagen. Ma[ina poate transporta trei adul]i [i un copil, iar o \nc`rcare a bateriilor cu litiu-ion permite parcurgerea unei distan]e de aproximativ 130 de kilometri \n ora[. Micu]ul E-Up! atinge o vitez` maxim` de 135 km/h.

Fetelor, iat` noul C3! Francezii de la Citroën au venit \n Germania, printre altele, [i cu a doua genera]ie a modelului C3, mai rotunjit [i mai dr`gu] decât predecesorul s`u, tr`dând preferin]a pentru publicul feminin. Se remarc` parbrizul Zenith, care se prelunge[te pân` spre plafon, m`rind vizibilitatea [oferului [i pasagerului cu 80 de grade \n sus. Modelul are disponibile trei motoriz`ri pe motorin` [i patru pe benzin`, toate cu emisii reduse de dioxid de carbon. Iar \n portbagajul de 300 de litri \ncap f`r` probleme toate cump`r`turile.

SUV cel mic Dup` ce X5, X3 [i X6 au avut succes, BMW s-a gândit c` n-ar strica s` introduc` un SUV mai compact, mai ales pe criza actual`. A[a a ap`rut la Frankfurt modelul X1, al c`rui design exterior nu are nimic revolu]ionar, dar care la nivel tehnic exceleaz`. Scaunele au o pozi]ie \nalt`, ceea ce confer` senza]ia de spa]iu la interior. Scaunele spate pot fi pliate, sporind capacitatea portbagajului de la 420 de litri la 1.350 de litri. Lui X1 nu-i lipsesc tehnologia de trac]iune integral` xDrive [i un motor care consum` doar 5,2 litri de combustibil la 100 km.

Chiar dac` vine iarna, nu stric` niciodat` s` ai o decapotabil`. Iar când ea poart` emblema Lamborghini, distrac]ia este asigurat`. Italienii tocmai au anun]at lansarea lui Reventón Roadster, o bijuterie de 1,1 mil. euro (f`r` taxe) care va fi produs` \n mai pu]in de 20 de exemplare. “Reventón este automobilul suprem din istoria m`rcii”, spune Stephan Winkelmann, pre[edinte [i CEO al Automobili Lamborghini SpA. Dac` nu-l crede]i pe cuvânt, iat` câteva date care s-ar putea s` v` fac` s` v` schimba]i p`rerea: motor de 6,5 litri cu 12 cilindri \n V, care genereaz` 670 CP,

Un Trabant electrizant }inta bancurilor \n era comunist`, Trabantul p`rea destinat muzeelor [i entuzia[tilor. Numai c` un mic atelier de design din Germania, IndiKar, a decis s`-l readuc` la via]` \n format... electric. Noul Trabi, numit Trabant nT, respect` destul de fidel liniile exterioare ale celebrului s`u predecesor, doar c` are un motor electric de 64 CP, cu baterii litiu-ion care se \ncarc` complet \n opt ore. Caroseria \n dou` u[i, farurile [i stopurile amintesc de original, dar spa]iul interior e mai generos pentru c` ma[ina are dimensiuni peste cele ale clasicului Trabant. 74

Biz

catapultând ma[ina (racheta?) de la 0 la 100 km/h \n 3,4 secunde. Viteza maxim` este de 330 km/h, iar cuplul maxim de 660 Nm este atins la 6.000 rpm. Ca [i \n cazul coupé-ului,

[asiul Roadster-ului este realizat din profiluri de o]el extrem de rigide [i componente din carbon, lipite sau nituite. Caroseria este confec]ionat` din elemente din fibr` de carbon, cu excep]ia p`r]ilor exterioare ale portierelor, realizate din tabl` de o]el. Totul cânt`re[te doar 1.690 kg, cu numai 25 kg mai mult decât coupé-ul. Pentru aceast` edi]ie special`, designerii au creat o nou` nuan]` de gri mat, denumit` Reventón Grey. La interior, Lamborghini Reventón Roadster s-a inspirat din aspectul aeronavelor moderne. Astfel, \n locul instrumentelor analogice, informa]iile sunt furnizate prin intermediul a trei ecrane cu cristale lichide. {oferul poate comuta prin simpla atingere a unui buton \ntre afi[ajul digital [i cel cu ceasuri clasice. Instrumentele sunt montate \ntr-o carcas` realizat` din aluminiu, iar plan[a de bord este din fibr` de carbon. Interiorul prezint` numeroase aplica]ii din fibr` de carbon, \n special pe tunelul central, realizat din aluminiu, Alcantara [i piele. Biz gabriel.barliga@revistabiz.ro



4modele\n 76

Biz


motor

DE

4 u[i

GABRIEL BÂRLIG~

Ultimii ani \n industria auto au fost domina]i de SUV-uri, compacte sau coupé-uri, zona de mijloc, cea a sedanului clasic, r`mânând u[or \n umbr`. Desigur, companiile nu s-au oprit din lansat ma[ini pe acest segment, doar c` de pu]ine ori ele au fost vedetele showroom-urilor. Numai c` ele sunt cele care, de multe ori, duc greul vânz`rilor [i aduc profit m`rcii. Pentru români, cel pu]in, autoturismul \nsemna prin excelen]` sedan (de[i probabil nimeni nu cuno[tea acest cuvânt) \n perioada comunist`, când Dacia berlin` domina tot, break-ul era destul de rar, iar cei care se voiau speciali apelau la... Oltcit. |ntr-un fel, sedanul este privit de români drept ma[ina de familie, spre deosebire de ceea ce \n America se nume[te “station wagon”, \n Germania “combi”, iar la noi \nc` i se spune “break”. Totu[i, \n istoria auto recent`, sedanul a fost reinventat cu accente cool de mul]i produc`tori, cel mai recent exemplu fiind Opel Insignia, al c`rui design a impresionat speciali[tii, dar [i cump`r`torii, obligând constructorul german s` suplimenteze produc]ia, \n ciuda crizei economice. Iar cu modelele care au intrat recent pe pia]a local`, nici nu e greu s` fii cool, s` ai suficient spa]iu pentru toat` familia [i nici s` nu gole[ti cardul la fiecare alimentare de la benzin`rie.

gabriel.barliga@revistabiz.ro

Biz

77


motor

RENAULT

AUDI

Renault Fluence – cocheta

Audi A4 – sportiva

Cel mai proasp`t sosit pe pia]` este noua \ntrupare a fostului Megane Sedan. Renault a decis c` va p`stra numele Megane doar pentru clasa compact`, a[a c` a anun]at la Salonul Auto de la Frankfurt lansarea lui Fluence. Pornind de la designul agresiv al noii linii Megane (influen]at, la rândul s`u, de vârful de gam` Laguna), Renault Fluence propune un exterior mai sportiv decât genera]ia precedent`, \n timp ce la interior cuvântul de ordine este confortul. Iar acesta este asigurat [i prin spa]iul generos acordat pasagerilor: \n fa]`, acesta este de 1.480 mm de la o portier` la alta, iar \n spate de 1.475 mm. |n plus, habitaclul include spa]ii de stocare cu o capacitate total` de 23 de litri, inclusiv un torpedou de 9 litri iluminat [i refrigerat. Pentru a ar`ta c` vorbesc serios când spun c` Fluence are un pedigriu peste medie, francezii au apelat la o serie de dot`ri destinate mai degrab` vârfului de gam`, cum ar fi pornirea cu card [i \ncuierea automat` a u[ilor \n timp ce [oferul se \ndep`rteaz` de vehicul. |n ceea ce prive[te motoriz`rile, primeaz` grija fa]` de mediu. Astfel, toate modelele diesel au emisii de CO2 de 119g/km. |n plus, \n 2011, francezii vor lansa un Fluence cu motor electric. Pân` atunci, sunt disponibile dou` propulsoare pe benzin`, de 1,6 [i 2 litri (110, respectiv 140 CP), [i cinci variante diesel, 1,5 dCi, de la 85 la 110 CP. De remarcat c` România este nominalizat`, al`turi de Turcia [i Rusia, drept una dintre principalele pie]e de desfacere pentru Fluence.

De când este parte a grupului Volkswagen, marca Audi s-a v`zut nevoit` s`-[i caute o identitate proprie \n fa]a suratelor VW m`car \n ceea ce prive[te partea de design, \n condi]iile \n care de multe ori ma[inile sunt construite pe acelea[i platforme. A[a c` Audi s-a \ndreptat mai mult c`tre premium [i sport. Noul Audi A4 nu face excep]ie, nem]ii introducând astfel pe pia]a berlinelor medii o adev`rat` panter`, agil` [i elegant`, mai mare decât genera]ia precedent`, dar mai u[oar`, gra]ie unei noi tehnologii de fabricare a o]elului. Privit din fa]`, noul Audi A4 are o alur` agresiv`, cu faruri ce amintesc de ultrasportivul Audi R8. Din profil, impresia se schimb`, A4 abordând un aer sobru, serios, care \l apropie de o limuzin`. Dimensiunile mai mari (20 cm \n plus la lungime [i 5 cm la l`]ime) se simt la interior, unde spa]iul pare uria[ pentru clasa medie. Linia agresiv` a exteriorului a fost continuat` \n habitaclu, a[a c` A4 are o imagine de “b`iat r`u”. Nem]ii nu au r`mas datori nici la motoare, oferind 12 propulsoare, dintre care cinci pe benzin` [i [apte pe motorin`. Toate beneficiaz` de injec]ie direct` [i, cu excep]ia vârfului de gam` 3,2 FSI, toate sunt turbo. Pe benzin`, se pleac` de la 1,8 litri [i 120 CP, mergând pân` la 3,2 litri [i 265 CP. La diesel, cinci variante de 2 litri ofer` \ntre 120 [i 170 CP, \n afar` de acestea existând un propulsor de 2,7 litri [i 190 CP, cel mai puternic diesel fiind cel de 3 litri TDI quattro, care dezvolt` 240 CP.

Dimensiuni lungime/l`]ime/\n`l]ime (mm): Ampatament: Putere: Viteza maxim`: Capacitate portbagaj: Pre]:

78

Biz

4.620/1.809/1.479 2.702 mm \ntre 85 [i 140 CP n/a 530 litri

de la 12.900 euro (taxe incluse)

Dimensiuni lungime/l`]ime/\n`l]ime (mm): Ampatament: Putere: Viteza maxim`: Capacitate portbagaj: Pre]:

4.703/1.826/1.427 2.809 mm \ntre 120 [i 265 CP 250 km/h 480 litri

de la 26.000 euro (f`r` taxe)

gabriel.barliga@revistabiz.ro


motor

MERCEDES

CHEVROLET

Mercedes Clasa E – preten] ioasa

Chevrolet Cruze – prietenoasa

Lansat` cu peste 20 de tehnologii noi sau \mbun`t`]iri, noua Clas` E de la Mercedes reprezint` o \ntoarcere la origini pentru marca german`. Dup` ce a cochetat \n genera]ia precedent` cu faruri rotunde [i un stil mai juc`u[, Mercedes a revenit la seriozitatea german`. Farurile rotunde din fa]` devin rectangulare, dar r`mân, totu[i, \n num`r de patru. “Arat` ca ni[te pietre pre]ioase montate precis \n arip`”, spune comunicatul oficial al companiei. La interior, clien]ii pot opta pentru scaune cu func]ie de masaj, \mprumutate de la Clasa S. Tot op]ional, \n spate se pot instala dou` scaune individuale \n locul banchetei, cu set`ri individuale pentru fiecare. Mercedes Clasa E ofer` [ase versiuni diesel [i [apte motoriz`ri pe benzin`, cu accentul pe ecologie. Toate motoarele noii Clase E respect` normele de emisie Euro 5, iar vârful de gam` E 350 are deja emisii sub cele prev`zute de normele Euro 6, care vor intra \n vigoare abia \n 2014. Mercedes vine cu trei noi motoare diesel common-rail \n patru cilindri, de 170, 204 [i 231 cai-putere. La propulsoarele pe benzin`, constructorul german a dezvoltat un nou motor cu injec]ie direct` \n patru cilindri de 1,8 litri, care dezvolt` 184 CP \n versiunea de baz`. Propulsorul cu [ase cilindri dezvolt` 204 CP, \n timp ce motorul cu opt cilindri dezvolt` nu mai pu]in de 388 CP. Una dintre op]iunile interesante de siguran]` este Radar Based Assistance – sistem de frânare automat` \n cazul detect`rii unei coliziuni iminente.

Dac` \n SUA General Motors are mari probleme, pe pia]a european` lucrurile stau ceva mai bine pentru americani. Unul dintre pariurile GM pentru B`trânul Continent este sedanul compact Cruze. Acesta are misiunea de a \nlocui \n Europa modelul Lacetti. Pentru pia]a european`, Cruze vine cu dou` motoriz`ri pe benzin` – un propulsor de 1,6 litri care dezvolt` 112 CP [i unul de 1,8 litri cu 140 CP – [i dou` motoare turbodiesel de 2 litri, care dezvolt` 125, respectiv 150 CP. Strategia european` a GM pentru marca Chevrolet a fost pân` recent bazat` pe restilizarea unor modele Daewoo, dup` preluarea produc`torului sud-coreean, \n 2002. Cruze este, \ns`, un model pornit de la zero. Marile speran]e ale americanilor sunt legate de pie]ele din Est, \n special Rusia, Polonia, Ungaria, România sau chiar Turcia, unde pre]ul foarte bun ar putea atrage mai mul]i cump`r`tori. Cu o lungime de 4,6 metri [i interior generos, Cruze ofer` spa]iu confortabil pentru cinci pasageri, având [i un portbagaj \nc`p`tor. La exterior se remarc` acoperi[ul arcuit, care continu` linia puternic \nclinat` a parbrizului, oferind un aspect de coupé. De asemenea, masca fa]` are faruri mari, care se extind \n form` de s`geat` la col]uri \n aripa fa]` [i \n capot`. |n interior, locurile din fa]` sunt construite pe modelul unui cockpit dublu, introdus prima oar` la modelele sport Corvette.

Dimensiuni lungime/l`]ime/\n`l]ime (mm): Ampatament: Putere: Viteza maxim`: Capacitate portbagaj: Pre]:

4.856/1.822/1.483 2.854 mm \ntre 170 [i 388 CP 210 km/h 540 litri

de la 42.000 euro (f`r` taxe)

Dimensiuni lungime/l`]ime/\n`l]ime (mm): Ampatament: Putere: Viteza maxim`: Capacitate portbagaj: Pre]:

4.697/1.788/1.477 2.685 mm \ntre 112 [i 150 CP 185 km/h 400 litri

de la 13.200 euro (taxe incluse)

Biz

79


jack & suzy welch

Criza d`uneaz` responsabilit`]ii sociale Ce crede]i despre companiile responsabile social \n aceast` perioad` competitiv`? Este o necesitate sau un lux? TRIFON MANOLOV, Sandanski, Bulgaria Indiferent dac` perioada este favorabil` sau nu, companiile trebuie, indiscutabil, s` fie responsabile social. Dar, \n condi]iile dure din realitatea economic` actual`, companiile sunt responsabile \n primul rând de performan]a proprie. O serie de organiza]ii ar putea considera aceast` opinie incorect`, dar faptele sunt incontestabile. Companiile \nving`toare creeaz` locuri de munc`, pl`tesc taxe, se extind [i \nt`resc \ntreaga economie. Cu alte cuvinte, companiile \nving`toare faciliteaz` responsabilitatea social` a corpora]iilor [i nu invers. A[adar, companiile ar trebui s` pun` pe primul loc profitabilitatea. Este acea necesitate care face totul posibil. Acum, \nainte s` protestezi \n leg`tur` cu metodele dure ale capitalismului, te rog s` \n]elegi c` nu suger`m companiilor s` renun]e la filantropie [i alte ini]iative caritabile, ci s` le repun` \n practic` când va ie[i iar soarele pe strada economiei mondiale. Spunem doar c` responsabilitatea social` a companiilor (pe scurt, CSR) trebuie s` fie adaptat` circumstan]elor. Nu a devenit un lux, dar actualii lideri trebuie s`-[i clarifice, atât lor, cât [i angaja]ilor, locul CSR pe lista de priorit`]i a companiei. Iat` la ce ne referim. Ini]iativele CSR \mbrac` trei forme diferite. |n primul rând, companiile pot contribui social, prin dona]ii \n bani, bunuri sau servicii c`tre [coli, ad`posturi pentru persoane f`r` locuin]e, spitale [i alte institu]ii similare. |n al doilea rând, companiile \[i pot focaliza eforturile CSR pe implicarea \n folosul comunit`]ii a angaja]ilor, prin activit`]i precum programe de mentoring pentru studen]i sau voluntariat. {i, \n al 80

Biz

treilea rând, companiile \[i pot structura propriile produse [i servicii strategice \n termeni de CSR: concentrarea pe ini]iative ecologice, de pild`, sau luarea \n considerare a problemelor de mediu \n procesele de fabrica]ie. Când economia merge bine, majoritatea companiilor deruleaz` cel pu]in primele dou` forme de CSR, pân` \ntr-un anumit punct, iar o parte chiar pe toate trei. Sau cel pu]in a[a ar trebui. Nu este doar indicat, \n plus aspectele legate de CSR pot juca un rol important \n recrutare, p`strarea angaja]ilor [i men]inerea moralului acestora. Dar cum ar trebui acum s` gândeasc` companiile cele trei forme ale CSR, când profitul scade, concedierile sunt frecvente [i consumatorii pun pe primul loc economiile? Pentru \nceput, contribu]iile \n bani [i bunuri vor trebui diminuate. |n perioade dificile, rezerva de lichidit`]i a companiilor este crucial` procesului de supravie]uire. Mai mult, când semnezi cu o mân` disponibiliz`rile angaja]ilor este dificil s` explici angaja]ilor p`stra]i investi]ia \n “cauze nobile”. R`mâne decizia managementului cum distribuie aceste sume mai mici. Compania poate distribui \n mod egal banii [i s` ofere bani mai pu]ini mai multor cauze sau lista poate fi cernut` [i compania poate b`ga mai mul]i bani \n contul unui num`r mai mic de organiza]ii. Nicio alegere nu este gre[it` din punctul nostru de vedere, dar sus]inem a doua solu]ie pentru c` acolo dona]iile tind s` aib` un impact mai puternic. |n ceea ce prive[te activit`]ile \n folosul comunit`]ii, companiile ar trebui, prin toate mijloacele, s` \[i \ncurajeze \n continuare angaja]ii s` r`mân` implica]i, ajutându-i pe ace[tia când [i dac` este posibil, cu asigurarea transportului de exemplu. De asemenea, managerii trebuie s`-i \n]eleag` pe angaja]ii care renun]` la

implicare. Este uman s` faci un pas \napoi [i s` \]i dirijezi toate energiile spre locul de munc`, mai ales când sim]i c` este \n pericol. {i, apoi, mai exist` [i CSR ca strategie de afaceri. Când un litru de benzin` cost` pu]in peste un dolar, modelul hibrid Prius de la Toyota este atractiv. Când un litru de banzin` cost` 52 de cen]i, nu se mai pune la fel problema. Când majoritatea consumatorilor au un loc de munc` bun [i se simt \n siguran]` este de a[teptat s` pl`teasc` mai mult pentru un produs ecologic. Când conturile bancare sunt goale, acel produs scump este o provocare \n materie de vânz`ri. Punctul nostru de vedere: provocarea pentru CSR-ul strategic este mai mare ca niciodat`. Consumatorii sunt din ce \n ce mai mai pu]in capabili (sau dispu[i) s` pl`teasc` mai mult pentru ceva doar pentru c` \i face s` se simt` mai \mplini]i. Acum trebuie s`-i fac` s` se simt` [i mai \mplini]i financiar. Aceasta nu \nseamn` c` era produselor “responsabile social” a apus. Doar c` presiunile pe costuri sunt mai mari pentru companiile care vând aceste produse [i fiecare manager care ignor` acest fapt ignor` regulile de baz` ale concuren]ei. Nu vrem s` p`rem a fi \mpotriva CSR. Chiar [i \n aceast` perioad` incert`, fiecare companie ar trebui s` aplice o politic` de bun cet`]ean corporatist. Dar, de asemenea, trebuie s` se confrunte cu faptul c` mai \ntâi trebuie s` câ[tigi bani, ca s` ai ce dona. JACK [i SUZY WELCH sunt autorii bestseller-ului interna]ional “Winning”. Le pute]i trimite \ntreb`ri pentru aceast` rubric` la adresa wining@nytimes.com. Include]i numele, ocupa]ia, ora[ul [i ]ara (c) 2006. De Jack [i Suzy Welch/Distribuit de The New York Times Syndicate




Issuu converts static files into: digital portfolios, online yearbooks, online catalogs, digital photo albums and more. Sign up and create your flipbook.