Cel mai bogat tîrg de carte SF&F românească din istorie

  • Recomandă articolul

Săptămîna trecută a dat un prilej de mare bucurie iubitorilor de carte sf&f din România, căci la tîrgul de carte Gaudeamus din Bucureşti au fost prezente edituri din întreaga ţară cu ceea ce poate fi numită deja cea mai mare ofertă de titluri originale româneşti de gen de pînă astăzi. Şi este drept să fie aşa, iar într-un fel se anunţa acest vîrf prin interesul crescut al publicului de toate vîrstele pentru fantastic, la care primul răspuns al editurilor deja fusese angajarea pe un front larg de traduceri – angajare continuată şi la Gaudeamus 2014. Însă se ştie că o literatură nu se face numai cu traduceri…

Ficţiunea şi non-ficţiunea originală românească a adus în standuri nu mai puţin de 30 de titluri – şi ar fi fost şi mai multe dacă intenţiile proclamate pe internet de PR-iştii editurilor ar fi fost împlinite în timp util de tipografiile asaltate pînă în ultima clipă. Să vorbim, deci, numai de apariţiile palpabile de la Gaudeamus 2014.

Editura Nemira a lansat romanul Basmania. Răspîntia gîndurilor, de Valentin Nicolau, cu ilustraţii de Tudor Popa, o apariţie fără rival în frumuseţea ca obiect a cărţii. Basmania este un adevărat album de poveşti, iar o simplă răsfoire arată că publicul-ţinţă sunt adulţii, acei adulţi care le citesc basme copiilor, nu din obligaţie, ci fiindcă le place să citească basme. Cu Basmania, mai ales că „povestea va continua“, în buna tradiţie de „înşir-te, mărgărite!“, fiecare cititor poate redeveni copil.

Aceeaşi editură predomină în dimensiunea de literatură populară a sf-ului, prin Almanah Anticipaţia 2015. Probabil mai mult ca la toate celelalte patru ediţii ale almanahului, de cînd marca a fost preluată de Nemira, se vede că „literatura populară“ este numai o altă convenţie, fiindcă în cele 200 de pagini de proză ale volumului avem, de fapt, o culegere de sf de cea mai bună calitate, în primul rînd românesc: semnează Mircea Opriţă, Aurel Cărăşel, Doru Stoica, Silviu Genescu, Alexandru Ungureanu, Rodica Bretin, Mircea Liviu Goga, Florin Pîtea, Oliviu Crîznic, Radu Hallipa, Roxana Brînceanu.

Într-adevăr, fără Almanahul Anticipaţia 2015, tîrgul de carte Gaudeamus ar fi arătat o înclinare semnificativă a balanţei sf&f către fantasy. Astfel, science fiction propriu-zis, dar cu o mare diversitate de abordări, sunt următoarele opt titluri.

În primul rînd, antologia tematică Istorii alternative (Tracus Arte), editată de regretatul Ştefan Ghidoveanu, aduce împreună 16 texte socotite de antologator a fi esenţiale ca răspunsuri ficţionale la întrebarea „ce-ar fi dacă?“ o anumită istorie s-ar desfăşura altfel. Autorii sunt reprezentanţi a ultimelor trei generaţii de creaţie din sf-ul românesc: Ana-Maria Negrilă, Radu Pavel Gheo, Adrian Buzdugan, Ciprian Mitoceanu, Costi Gurgu, Don Simon, Narcisa Stoica, George Lazăr, Silviu Genescu, Florin Pîtea, Alexandru Ioan Despina, Aron Biro, Liviu Radu, Michael Haulică, Mihail Grămescu, Viorel Pîrligras, Sebastian A. Corn.

Veteranii sf-ului contraatacă prin Gheorghe Săsărman, cu romanulVarianta balcanică îmbunătăţită (Nemira) şi Mircea Opriţă, cu prozele scurte din Sindromul Quijote (Nemira), amîndouă cărţile conţin texte scrise după anul 2000, nu sunt re-editări! La celălalt pol, debutanţii: Liviu Surugiu, cu romanul Atavic (Tritonic), Ben Ami, cu proze scurte în Suspendaţi într-o rază de soare(Tracus Arte). Aici, „celălalt pol“ nu este critic, ci pur şi simplu istoric. În fine, sf-ul românesc de la Gaudeamus 2014 se împlineşte cu culegerile de proză scurtă ale lui Eugen Lenghel – Numărătoare inversă (Tritonic) – şi George Lazăr – Ziditorii de biserici (Eagle) –, dar mai ales cu debutul sub multiple poetici stîpînite de un stil unitar al lui Eugen Cadaru – A opta zi e-n fiecare noapte (Tracus Arte). Eugen Cadaru a primit premiul de încurajare de la Convenţia europeană de science fiction de anul acesta (EuroCon 2014, Dublin), iar volumul său, cu o copertă care ni-l readuce în atenţie pe graficianul şi artistul vizual Cătălin Negrea, vine să confirme. Trebuie menţionată ediţia a doua a romanelor Transfer (Millennium), de Michael Haulică, şi Fier vechi (Eagle), de George Lazăr.

Cu ajutorul lui Cătălin Negrea (graficianul copertelor colecţiei Bendis de la Tracus Arte) trecem către coordonata „f“ a tîrgului de carte din acest noiembrie cu totul special – a doua ediţie a romanului epic fantasy al Narcisei Stoica, Taxidermie (Tracus Arte) este probabil cea mai bună punte. Pentru echilibrul între generaţii, Rodica Bretin se întoarce cu un roman premiat de Fantasia Art Association, Fecioara de fier (Eagle), foarte aproape de dark fantasy, chiar gotic.

Această nuanţă întunecată a fantasticului, pînă la graniţa horror-ului, pare că le este la îndemînă autorilor tineri şi foarte tineri pe care editura Herg Benet îi aruncă sub ochii publicului: deja cunoscutul A.R. Deleanu îşi permite să fie sobru (a ajuns la „albumul cu copertă neagră“ a zeilor rock…) cu Bizaroproze; Lavinia Călina, de la a doua sa carte se ambiţionează să deschidă ciclul Neamul corbilor cu Copiii întunericului (titlurile sunt explicite); Theo Anghel nu se sfieşte nici ea/nici el de proiectele vaste, cu cartea întîi, Întoarcerea, din seria „teen fiction“ Am murit, din fericire; Simona Stoica publică direct două volume din Provocarea, roman cu atît mai „dark“ cu cît combină tropi din mitologiile iudaică şi germanică; ultimul, dar nu cel din urmă, Radu Găvan, cu romanul Exorcizat, este cel mai aproape de horror, prin priza la realitatea imediată şi exploatarea oricărei ieşiri spre violenţă. Cu această falangă de autori, Herg Benet risipeşte orice umbră de îndoială că doreşte să domine un anumit sector al literaturii de divertisment, prin proză originală şi de o calitate care se poate forja prin feed-back-ul „în timp real“ de la public. De aceea, debutul cu proză realistă, încă în contact cu fantasticul prin marginalitatea personajelor de etnie rromă, al lui Alexandru Ioan Despina – Vandalii – ar putea fi trecut cu vederea. Nu trebuie trecut cu vederea.

Dacă am vrea să încheiem bucla către supranatural, straniu şi gotic, pentru o întoarcere la fantasticul senin şi chiar la basm, trecerea ne-ar fi asigurată de Monica Ramirez, cu romanele Fantoma de pe lac şi Viaţă dublă la Veneţia (Tritonic), într-o manieră care aduce aminte de Tim Powers, dar mai ales de propriile ei romane de aventuri şi romane poliţiste. Această autoare care a debutat şi a cunoscut succesul în Statele Unite, ştie foarte bine reţetele genului. Este cu atît mai meritoriu că îşi doreşte să convingă şi publicul romîn de fantastic. Fisura în real se poate obţine şi aşa, ca o întoarcere acasă.

Cumva ca o contrapondere, proza realistă cu capilaritate spre fantastic a lui Dănuţ Ungureanu – Însemnările damei de silicon (Nemira), Urme de sfinţi (Tritonic) – lansează spaţiul şi personajele romîneşti înspre lumea largă. Dănuţ Ungureanu scrie proză realistă cu o română şlefuită pînă la poetic, într-atît de frumoasă încît înnobilează grotescul.

Revenirea la basm pe care o anunţam mai sus, o fac Aurel Cărăşel şi Liviu Radu.  Primul dă cărţi de poveşti travestite în romane cu ilustraţiile în creion ale lui Marius Ghergu – Poveşti de pe muntele Golia şi Poveştile zînişoarei Nomia (Eagle). Al doilea continuă seria cu anti-eroul Taravik – Înfruntarea nemuritorilor (Nemira). La Cărăşel şi la Liviu Radu domină latura luminoasă, ca să zic aşa, a aventurii fantastice.

Nu putem încheia acest catalog de apariţii romîneşti originale fără a aminti scrierile de nonficţiune. Florin Pîtea îşi pune la un loc propriile recenzii, le completează cu un început de aparat critic şi, mai ales, cu un foarte bun interviu, şi dă O introducere în opera lui Liviu Radu (Millennium). Este un semn venit la timp despre importanţa pe care o are Liviu Radu în fantastica românească de după 1989. Teza de doctorat a Danielei Petroşel, Era Maşinii. Despre postumanism şi imaginarul tehnologic în literatură (Tracus Arte), este esenţială pentru orice iubitor de sf&f recent, mai ales că are un foarte bun capitol cu exemplificări romîneşti, la fel cum are grijă să pună literatura română în contextul ideologic postcomunist. Altfel spus, o carte actuală, cuprinzătoare a unei problematici universale, fără a se pierde în generalităţi, integratoare a spaţiului intelectual şi literar românesc, fără a deveni sectară. (În paranteză şi în tandem cu cartea Danielei Petroşel, semnalez apariţia volumului 1 din Post/h/um. Jurnal de studii (post)umaniste, tot la standul Tracus Arte, însă publicaţie nedestinată comercializării.)

Gaudeamus 2014 a fost pentru literatura sf&f&h românească un tîrg de basm. Avem ce citi peste iarnă.

Comentarii utilizatori

Adaugă comentariu

This site is protected by reCAPTCHA and the Google Privacy Policy and Terms of Service apply.

Despre Cookies

Folosim cookies pentru funcționalitatea site-ului și pentru a-ți oferi o experiență personalizată pe observatorcultural.ro. Prin continuarea navigării, ne oferi acordul tău.